Cinemateca TIFF: Gianni şi femeile

0 comentarii

Castiga o invitatie dubla la film! Cum se numeste actrita romanca, protagonista in filmul Gianni şi femeile? Raspunde corect prima/primul si diseara mergi la film!

Sunt o mulţime de lucruri care-i dau de gândit lui Gianni, un bărbat căsătorit care s-a pensionat recent, dar dragostea sigur nu-i printre ele. Gianni trăieşte cu soţia şi fiica lui într-un mic apartament din Roma. Îşi petrece zilele plimbându-şi câinele şi, sub privirea vigilentă a soţiei, plătind facturile gospodăriei. Dar într-o zi, vechiul său prieten, Alfonso, îi face dezvăluiri şocante despre escapadele sale sexuale. Gianni îşi dă seama că a reuşit cumva să ignore faptul că cei de-o seamă cu el sunt disperaţi să-şi retrăiască tinereţea. El ce va face?!

Asadar, cinemateca TIFF continuă joi, 24 mai, de la 20:00, la Teatrul Gong din Sibiu, cu o comedie fermecătoare : Gianni şi femeile, un film semnat de Gianni Di Gregorio, în care frumoasa actriţă româncă, Kristina Cepraga, interpretează unul din rolurile principale.

La munte sau la mare, un picnic iLUX

2 comentarii

De cand a inceput soarele sa ne gadile cu razele lui, mi-am aruncat ochii pe muntisorii din zare si le-am pus gand bun, sa le calc crestele, cu scopul vadit de a-mi oxigena creierul. Aceiasi vreme imbietoare i-a scos pe multi din case, caci nu-i asa, parca nimic nu se compara cu un popas in natura. La picnic!

Au apus de mult acele vremuri desuete, dupa caracter, in care tot romanul iesea la sfarsit de saptamana la iarba verde sa sfaraie gratarele asortate cu mititei varati pe gat cu petul de bere de doi lei.
Au apus si vremurile in care iesitul la firul ierbii era definit drept un peisaj jalnic, impodobit cu pet-uri, pungi, hartii, sticle, pahare si alte gunoaie, claie peste gramada.
In schimb, iata-ne intinzand frumos o patura, traind in armonie cu natura si toate bogatiile de care ne bucuram, capabili sa ne strangem resturile dupa ce servim o gustare la iarba verde.

Asadar, am sa iesim la picnic! Pentru aceasta, asa cum nu poti merge sa schiezi fara schiuri sau sa joci fotbal fara minge, am aruncat un ochi pe net pentru a-mi cumpara cele necesare unui picnic. De aceasta data m-am oprit asupra unor cosuri de picnic, care literalmente m-au cucerit din prima, atat prin design dar mai ales prin utilitatea lor.

De pilda, acest cos de picnic pentru doua persoane Erset, din salcie, lucrat manual, a fost conceput pentru elita picnicului. De ce? Pentru ca acest cos de picnic pe cat de stliat, este si atat de functional si elegant. Exteriorul cosului este lucrat manual din nuieluse de salcie, iar interiorul este captusit in aceeasi nuanta calda de bej-maroniu. Compartimentul spatios din interior este termoizolant, ceea ce iti permite sa pastrezi mancarea si bautura la temperatura perfecta.
Cosul contine farfurii din ceramica (2 farfurii din ceramica), pahare din sticla (2 pahare de sticla) care sunt prinse in siguranta de capac, pe partea interiora, prin niste barete din piele ecologica, 1 deschizator de sticle, 2 servetele din bumbac. De asemenea, cosul contine si tacamuri din otel inoxidabil, care se pastreaza intr-o husa din bumbac.

In cazul in care se gandeste cineva la o iesire in aer liber impreuna cu familia sau prietenii solutia vine tot de la iLUX.ro, cu mult stil: cosul de picnic pentru 4 persoane impletit din nuieluse lacuite. Este un frumos si comod accesoriu de picnic care iti va usura misiunea de a pregati o excelenta zi de weekend in parc sau chiar la munte.
Acest cos de picnic poate oferi suficient spatiu pentru o masa in aer liber. In interior veti gasi toate cele necesare pentru ca distractia voastra sa se desfasoare perfect: pahare din sticla, farfurii din portelan, tacamuri, cutite, tirbuson,suport pentru sare si piper si chiar un compartiment termoizolant pentru ca bauturile racoritoare sa ramana reci. Sistemul de inchidere este unul sigur dar si simplu pe baza de cureluse din inlocuitor de piele.

In plus, daca vrei sa le oferi prietenilor tai un cadou special care sa-i motiveze sa-si petreaca mai mult timp in aer liber, ai gasit cadoul potrivit, iar daca vrei ca surpriza sa fie si mai mare, puteti aplea la serviciul de personalizare a cadourilor. Personalizarea acestui cos de picnic se poate face prin atasarea unei placute metalice (gen carte de vizita), pe care se poate grava numele si prenumele destinatarului sau chiar si un mesaj scurt.

Inainte de a-mi pregati propriul cos de picnic de la iLUX.ro, o idee excelenta pentru a petrece o zi relaxanta in mijlocul naturii, nu-mi ramane decat sa va doresc sa aveti parte de mult soare care sa va incalzeasca spiritul cu razele lui.

Cinemateca TIFF: We ned to talk about Kevin!

2 comentarii

Eva, personajul Tildei Swinton, a renunţat la carieră şi şi-a agăţat ambiţiile în cui pentru a-l naşte pe Kevin, dar chiar de când se naşte băieţelul, relaţia mamă-fiu e una foarte dificilă. Tatăl, Franklin (John C. Reilly), un tip nu foarte dezgheţat, îşi idealizează fiul, iar acesta îl manipulează cu uşurinţă. La 15 ani, Kevin face ceva iraţional şi de neiertat în ochii întregii comunităţi, iar Eva e năucită de propriile sentimente de durere şi vinovăţie.
E vina ei fiindcă nu şi-a iubit fiul, sau nu îndeajuns?!...  Raspunsul il veti afla la Cinemateca TIFF care continuă joi, 17 mai, de la 20:00, la Librăria Humanitas din Sibiu, cu un film de excepţie: Trebuie să vorbim despre Kevin, in regia lui Lynne Ramsay, un film premiat în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film 2011 pentru cea mai bună actriţă în rol principal (fermecătoarea şi talentata Tilda Swinton).

If you visit Romania, learn English!

0 comentarii
Asta nu e un guest post ci un stolen post :)) via Cosmin:


"Invatati fratilor macar engleza!
Sa iti iubesti limba si cultura ta e un lucru deosebit, sa crezi ca majoritatea te discrimineaza e dreptul tau intr-o tara democratica, dar sa te izolezi lingvistic fara a sti macar o limba de circulatie internationala si sa mai si pleci prin tara in care traiesti dealtfel si sa vrei sa si cumperi din supermarket in limba ta materna inseamna sa fi nebun. Norocul meu ca stiu ce inseamna tej in maghiara si al lor ca aveau un copil cu ei. Pentru ca era cat pe-aci sa le intorc spatele si sa le raspund cum ne raspund ei noua:Nem tu dom! Aveau un copilas cu ei si cred cu tarie ca orice ar fi copiii nu sunt niciodata vinovati pentru prostia noastra.
Koszonok mindent am auzit la final, era mai bine multam fain dar ce sa ii faci: ez volt az öröm!:)))"


POLITICALLY CORRECT! 

Cinemateca TIFF - Drumul păsărilor vs Copiii uraniului

4 comentarii

Castiga o invitatie dubla la film! Lasa primul un comentariu si castigi o invitatie la Cinemateca TIFF astazi, joi, 10 mai, de la 20:00, la Teatrul Gong din Sibiu, care continuă cu o seară dedicată filmului documentar în care vor fi proiectate două filme româneşti, de excepţie: Drumul păsărilor (regia Klara Trencsenyi, Vlad Naumescu) şi Copiii uraniului (Adina Popescu, Iulian Ghervas).

Drumul păsărilor (52 min)

În Delta Dunării, la Periprava, bătrânii mor, iar tradiţiile se pierd. Comunitatea de lipoveni, alcătuită din credincioşi de rit vechi, a rămas fără preot. Dintotdeauna, aici preotul se alegea din comunitate, nu trebuia să aibă studii de teologie. Acum, bătrânul preot e bolnav, ţintuit de mult la pat, iar cel tânăr, ales de săteni, nu îşi poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat şi nici nu se mai găseşte o fată dispusă să devină preoteasă. Satul e disperat - înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, şi tot fără preot se ţin slujbele de Paşte sau de Crăciun. Sătenii îşi amintesc cum atunci când erau copii şi se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinţii îi minţeau că nu e nimic, doar ţipătul păsărilor. „Suntem păcătoşi”, îşi spun sătenii, privind în trecut. Filmul urmăreşte trei ani din viaţa comunităţii unde schimbările recente şi modernizarea dezvăluie ce fragilă şi vulnerabilă este o societate tradiţională.

Copiii uraniului (62 min)

După zeci de ani de lucrat în subteran, şi-n somn supravieţuitorii se visează tot acolo: în mina de uraniu. În realitate, în Băiţa Plai acum nimic nu mai seamănă cu ce a fost cândva. Mina „Avram Iancu” a fost închisă în 1998, iar întreaga zonă a intrat într-un proces de ecologizare. Localitatea este suferindă. Dintre muncitorii de atunci, puţini mai sunt în viaţă. Blocurile, cândva frumoase, sunt şi ele o ruină. Oamenii trăiesc culegând bureţi şi vânzându-i pentru export. Fiindcă „Cine te ia la serviciu, tot bolnav şi iradiat?! Ne duce popa tot pe rând.” Neagră ironie – deşi mina e închisă, urmele uraniului sunt peste tot. Nivelul radiaţiilor este mare, casele sunt afectate din două surse: de la mină şi de la materialele de construcţii luate din zonă. Minereul este peste tot: localnicii pot găsi bucăţi la marginea drumului, copiii se joacă în ţărână cu pietre ce au un nivel de radiaţie mult peste nivelul admis. Peste toate, se aude fluieratul inocent al unui băieţel.

Cinemateca TIFF: Viaţa peştilor

0 comentarii

Andres trăieşte de zece ani în Germania. Se întoarce în Chile pentru a-şi încheia socotelile cu trecutul înainte de a se stabili pentru totdeauna la Berlin. În timpul vizitei, ajunge la aniversarea unui prieten unde redescoperă lumea pe care a lăsat-o în urmă, inclusiv pe femeia pe care o iubeşte de atâta vreme, Beatriz. Regăsirea i-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna.
Viaţa peştilor in regia lui Matias Bize, joi, 3 mai, de la 20:00, la Librăria Humanitas, un film chilian romantic, de excepţie, numai la Cinemateca TIFF Sibiu!

 

Cultura la români - 1 mai 2012 - Cioran, Goga, Noica, Şaguna...

0 comentarii

via Mihai Copaceanu, o postare despre cum isi pretuieste Romania comorile! 
In timp ce citeam randurile de mai jos am fost tentat si m-am lasat prins intr-o excursie imaginara inspaimantat de insolenta, apatia dar mai ales de ingratitudinea oamenilor de cultura din spatele culturii romanesti:
"Am renuntat astăzi la hotararea de a merge impreuna cu pretenii la gratar, ca de 1 mai, adică mici şi bere…
M-am urcat in automobil şi pe la orele amiezii am pornit incet spre imprejurimile Sibiului….Prima oprire la Răşinari, primul sat spre Paltinis, la 5 minute de Sibiu spre munte….M-am indreptat spre casa in care s-a născut şi a trăit primii ani ai copilăriei filosoful nostru occidental EMIL CIORAN (1911-1995).  Casa era închisă. NU SE POATE VIZITA.
O vecină s-a apropriat şi am început o discutie “Vin şi din Bucureşti dar nu deschide, maică. După ce a murit bătrâna, care locuia în casă, au venit nişte franceji să o cumpere. Dar domnu, care e secretar la primărie le-a cerut 3 miliarde. Vroiau să o facă muzeu. Nu au avut atâţia bani.”
Fotografiez, vorbesc cu un puşti în straie şi plec întrebând-o cum ajung la casa OCTAVIAN GOGA (1881-1938), poetul pătimirii noastre, prim ministrul? “ Uite acolo, maică, faci la dreaptă, o să vezi că ii scris”. Era la 100 de m, dar abia am zărit placa. Şi de astă dată casa NU SE POATE VIZITA. Ba chiar eşti ameninţat că o alarmă va suna la politie în caz de insistente???
Urc încet spre Păltiniş, nu mă uit la cetăţencele în sutiene ce şedeau la soare, admir pădurile de brazi, ajung la Schit, mă închin în Biserică şi mă opresc la mormântul lui CONSTANTIN NOICA (1909-1987), filosoful.. Apoi pornesc spre cabana numărul 12 în care a locuit în ultimii ani de viaţă, acolo într-o mansardă când iarna apa îngheţa în vase. Şi de astă dată, casa NU SE POATE VIZITA. Bineînţeles, e încuiată. După puţin timp cobor muntele, zăresc două vile uriaşe şi un hotel (e al Mitropoliei Ardealului…măiculităă)
şi mă opresc iarăşi la Răşinari la cimitir, mitropolitul Andrei, baron de Şaguna (1809-1873) doarme lângă doi lei uriaşi, în dreapta lui mitropolitul Colan şi în stânga protop Cioran, tatăl filosofului şi Relu, fratele său….şi ajung la Sibiu…..
NU am niciun comentariu în plus de ce aceste case sunt încuiate şi părăsite şi una apartinând lui Liiceanu nu sunt dechise publicului, nu aparţin patrimoniului naţional, după atâţia ani de la moartea lor!?"
Copyright © C i t a d e l a. . .S i b i a n ă - Blogger Theme by BloggerThemes & newwpthemes - Sponsored by Internet Entrepreneur