A fi sau a nu fi discriminat...de Cristina Bazavan

In urma cu putin timp a avut loc W.O.W. (Woman On Web), o conferinta care s-a adresat femeilor active in mediul online si social media. Am urmarit-o si eu online pe blogul lui Manafu, de altfel organizatorul acestui eveniment. Merita felicitari!

In prima sesiune, alaturi de Oana Dobre, Bogdana Butnar si Marius Nedelcu, a fost invitata si Cristina Bazavan. Atunci cand discutiile s-au indepartat nitel de universul feminim din social media, in speta de cum pot fi inspirate femeile din online, Cristina Bazavan a afirmat ca nu va angaja niciodata la revista Tabu pe cineva (jurnalist/a) care nu are blog. Ca urmare, mai multe voci din online, printre care si a mea, au considerat aceasta afirmatie ca fiind discriminatorie.

Acesta este motivul pentru care am rugat-o pe Cristina Bazavan sa ma edifice: a fost sau nu o afirmatie hazardata? Raspunsul ei nu a intarziat (prea mult :P) tinand cont ca se afla acolo unde se hotaraste ce - si cum - se face revista Tabu:

"Mai intii, nu e discriminatoriu – general vorbind – pentru ca orice alegere facem are la baza un filtru, prin care trec unii si altii nu. Iar filtrul ala poate sa fie orice. Cind faci o angajare ai nenumarate filtre, de la ce facultate are candidatul pina la, daca vrei, daca are sau nu blog.

Dar eliminam partea asta filosofica si iata explicatia pentru “de ce n-as angaja pe nimeni care n-are blog” – sunt sigura ca am mentionat ca e vorba de jurnalist (job-ul pt care discutam atunci), pentru ca partea tehnica/adminstrativa/de productie n-are legatura cu asta.

*
Eu cred ca jurnalistul viitorul va trebui sa fie “multimedia” – va trebui sa poata sa performeze pentru oricare format audio/video/web/print.

Va fi cel mai "cost effective" pentru angajator sa aiba asemenea oameni in echipa, pentru ca – eu cred ca - printul va fi de colectie – eventual trimestrial/ anual etc (ca pe vremea lui Shakespeare cu folio), iar dezvoltarea va fi in web/audio/video.

Cum nu facem un business pentru acum, ci pentru viitor, daca tot angajam ACUM oameni, hai sa-i luam pe cei care au aptitudini pentru ce urmarim in viitor. Pentru ca incepem sa-I “crestem” in identitatea brandului nostru si e eficient sa investesti in cel care are aptitudinile pe care ti le doresti. ( ca la muzica, nu invata instrument decit aia care au ureche muzicala)

Scrisul pentru web e diferit de cel pentru print. Daca ai blog si ai succes deja
cu el (te-ai facut cumva remarcat), certifici pentru angajator ca ai niste aptitudini.

In plus, eu cred ca trebuie sa angajezi oameni care au pasiune pentru job-ul respectiv; le place ceea ce trebuie sa faca.

Si daca vrei sa fii jurnalist, iar tu nu ti-ai exersat nicaieri scrisul, e o intrebare pentru mine: de ce nu ai facut asta in spatiul public, cind iti e la indemina?

Blogul mai arata o anume disciplina (trebuie sa postezi cu regularitate), daca ai un blog care s-a remarcat cit de cit, inseamna ca ai fost perseverent in munca ta – si asta e o calitate pe care eu o caut.

Apoi mai e audienta. Pentru mine, ca angajator, am tot interesul sa angajez pe cineva cu notorietate, pentru ca imi aduce un public nou in audienta. Si faci un business, vrei mai mult public, pentru ca asta inseamna la sfirsit mai multi bani, salarii pentru oameni, dezvoltarea produsului etc.

Asa ca, daca e sa trag linie, pentru concluzie – un blogger de success imi ofera mie ca angajator o multime de certitudini ca va fi si un jurnalist bun (va gasi subiecte bune, are feelingul de a prezenta subiectul intr-un fel care poate sa capteze atentia publicului, a putut sa creeze o baza pentru o audienta proprie, are o disciplina a muncii etc).

Si daca tot am de unde sa aleg, asta e unul dintre filtrele pe care eu le pun pentru “cernutul” candidatilor.

Scuze de intirziere:)
Cristina Bazavan"
*
Inainte de toate ii multumesc Cristinei pentru pentru raspunsul edificator; in plus sper ca aceasta postare sa fie prima din ciclu eu intreb, bloggerii de succes raspund.
*
Apoi, dincolo de aspectul edificator al raspunsului, fara a naste polemici, nu pot decat sa adaug faptul ca nicio prevedere a Codului Muncii nu vorbeste despre filtre pe baza carora se alege un candidat.
Mai mult, Codul Muncii ne spune, daca nu ma insel, ca cerintele pentru un job sa fie in conformitate cu fisa postului. Fireste, exista posibilitatea sa ma insel.

13 comentarii:

Atatea lucruri de invatat, atat de putin timp spunea...

"Tabu de noiembrie

A trecut o lună de zile de când sunt la Tabu. I-am împlinit ieri şi azi mi-am dat seama de asta. La mulţi ani mie!(...)"

aventoro spunea...

Interesant si tabu

INOZZA spunea...

"Prima mea luna la Tabu

Saptamana asta se implineste o luna de cand lucrez la „cea mai curajoasa revista de femei“. Parca a trecut un an. Dar sa o luam sistematic.(...)"

Ciprian D. spunea...

" Atatea lucruri de invatat, atat de putin timp" si " INOZZA" - ultimele doua bloggerite angajate de Tabu, dupa cum ne-a marturisit Cristina Bazavan

Ciprian D. spunea...

@Sergiu
La fel de interesant este faptul ca intr-o tara unde democratia este inteleasa si se crede in aplicatibilitatea legiilor, atitudinea de a angaja pe cineva fara a tine cont de legislatia in vigoare te poate costa cateva zeci de $
Nu am certitudinea dar asa am auzit. :)

Ada Angharad spunea...

Amandoi aveti dreptate. Insa angajarea cuiva este o decizie subiectiva, oricat de mult te-ai stradui sa fi impartial. Explicatia data e de bun simt si are logica. In cele din urma, patronul revistei vrea rezultate nu itemi bifati pe o fisa de interviu. Se merge pe principiul "La mine-n sat, io-s sef".
Treaba ceea cu datul in judecata pt discriminare etc..codul muncii...numai in filmele americane.

Anonim spunea...

cel putin asa sunt suprimate nepotismele. ar fi bine sa se aplice criteriile de care vorbeste d-na Bazavan mai ales in sistemul privat

bloggerul spunea...

Ma sperie gandul ca vor disparea ziarele dar punctul de vedere este foarte realist.

Mircea Alex spunea...

Faptul ca domnita Cristina angajeaza doar femei cu blog e defapt o noua abordare a job-ului in sine. Nu mai e suficinet la o revista pentru femei sa scrii doar bine, trebuie sa fii si cunoscuta in viata din afara job-ului. As putea crede ca lucrezi in cazul asta non-stop pentru a promova revista chiar daca orice angajata la revista respectiva scrie despre cu totul altceva decat revista Tabu, in blogul personal dar asta e una din conditiile supravietuirii tale in echipa, sa scrii zilnic sau aproape zilnic. Mai ai si familie?
As putea spune ca astfel de conditii sunt un fel de sclavagism modern din partea boss-ului.
Cred ca era suficient sa aiba ca si criter de angajare, doar faptul da domana sau domnisoara ce urmeaza sa lucreze la revista sa aiba un blog de succes si nimic in plus....

Ciprian D. spunea...

@ dreamwind55
Sa mai spuna cineva ca viata bate filmul :P
De asemenea am gasit raspunsul super pertinent si logic; nu ma incapatanez in a sustine punctul discriminant caci mi-a fost satisfacuta curiozitatea.

Ciprian D. spunea...

@anomin
Probabil ca daca si-ar desfasura activitatea in mediul bugetar si-ar schimba optica :D sau poate nu.

Ciprian D. spunea...

@bloggerul
Indubitabil, viata fara ziare va fi diferita.

Ciprian D. spunea...

@Mircea Alex
Am aruncat cate un ochi pe fiecare din cele doua bloguri; nu contest faptul ca fetele se exprima super ok insa este discutabil succesul lor. Ideea de baza este ca au blog si din cate am vazut pe trafic.ro vizitatorii se invart in jurul cifrei 100, pe zi.

Sclavagism modern in social media...cred ca ar fi interesant sa vorbim despre asta. :)

Copyright © C i t a d e l a. . .S i b i a n ă - Blogger Theme by BloggerThemes & newwpthemes - Sponsored by Internet Entrepreneur