Ingrijorari gigelistice!

Motivul serios de ingrijorare pentru orice gigel, bulanel, cocalar sau pitzipoanca este imprumutul de la FMI.

Personal nu mi-e frica de bau-bau, dar daca bau-bau -ul este FMI-ul?
Este suficienta citirea pe diagonala a ziarelor pentru a ajunge la concluzia certa ca se intentioneaza gasirea unui bau-bau. Mica publicitate contine anuntul: presedinte si guvern angajam bau-bau!

Aflati in ingrata conjunctura, sensibila de altfel, de iminente alegeri prezidentiale pe fondul crizei mondiale si a incompetentei congenital guver-nationale, solutiile sunt pe masura prostiei ce se va pune in aplicare; in primul caz, strangem cureaua, reducem cheltuielile bugetare si ne dam peste mana ori de cate ori avem intentia sa cheltuim mai mult decat se-ntinde plapuma. Asta presupune sa intram cu bocancii acolo under se duc majoritatea banilor din sectorul bugetar: in administratie, unde nu s-ar mai vorbi mult timp de cresteri salariale si sporuri. Data fiind iminenta greva sindicala... e un punct sensibil.
Prin urmare, a ne gospodari exemplar rugandu-ne sa nu se devalorizeze leul suna ridicol de absurd la nivel central, dar ar fi o actiune curajoasa si demna, as spune.

Alternativa?
Un imprumut din surse europene cu garantii si conditii din partea FMI-ului, care in prima faza va face loc speculatiilor valutare care vor fi tinute in frau de Isarescu.

Ce se va intampla cu banii imprumutati?
Banii imprumutati pe carca FMI-ului - in nume propriu nu am avea sanse sa imprumutam in conditii avantajoase datorita indicelui/ratingului de tara - vor intra integral in visteria Bancii Nationale. BNR-ul ii va pune deoparte cu valoare de rezerva pt zile negre(apropiate), si va incepe sa jongleze cu garantiile bancilor comerciale, care inasprind conditiile de acordare a creditelor au blocat circulatia banilor.

Ca vor intra intr-un circuit functional acei bani... nu ma indoiesc, insa ma ingrijoreaza directiile prin care se vor scurge o parte dintre ei!

Gluma zilei - Isarescu

La terminarea intrevederii cu premierul Boc, guvernatorul BNR intrebat fiind daca au discutat despre evolutia leului, a ,,recunoscut'' ca ... ASTA-I BUNA !
Gafa, adica balba lui Videanu ne-a costat ieri continuarea deprecierii leului.

Azi...un euro era egal cu 4.1385 lei. Asta-i buna!
E chiar haios!

My bad! Trecusem initial valoarea unui euro care corespundea nevoilor mele.

Governement and bank - people like Gigel

Astazi, neavand prea multe de facut in sfera atributiilor, asa netam-nesam ma gandeam la „leu” ca la un vechi prieten, si ma intrebam ce mai face. As minti sa afirm ca am fost surprins sa aflu ca mititelul este in depreciere constanta. Specialistii pun devalorizarea asta ba pe seama rezultatelor de la uninominale, ba pe seama tranzactiilor jucatorilor externi, insa nicidecum pe faptul ca economia nationala pute, odata trecut izul de alegeri. Ma rog, ei sunt specialistii, insa tot ei sunt cei care ne asigura ca totul este sub control, ca nu ne paste vreo criza de o amploare mai mare, bla bla. E clar, cand un specialist vine si spune ca nu avem de ce sa ne temem, este exact pe dos.

Zilele acestea se asteapta interventia BNR-ului pe piata valutara, si in acest context sunt amuzante reactiile „jucatorilor” care ba cumpara, ba vand de teama lui Isarescu. Si-ntr-un caz si in celalalt, vai de inflatia noastra!

In alt context, acel al actualei crize economice internationale, aceaiasi specialisti spun ca investitorii isi pastreaza sentimentul negativ si fata de spectrul economic romanesc. Ma rog, eu as spune ca asa a fost mereu, doar ca situatia a fost altfel atunci si acolo unde s-a putut specula. Daca nu m-ar bufni rasul, mi-ar fi lehamite sa imi amintesc de „marea privatizare”.

Prins si eu in criza asta grozava, ca oricare alt cetatean, m-am vazut constrans sa renunt la risipa. Sfatuiti de catre cei mai de seama moguli, simpli discretionari ori alti agarici doxati, economiceste vorbind, sa ne pastram lichiditatile, am luat atitudine! Asadar, am renuntat la doza zilnica de cocaina, am redus consumul de alcool de la cativa hectolitri la cateva miligrame. Am renuntat chiar si la vizitele regulate la prostituate si cazinouri. Adio alba-neagra, adio barbut si zala, traim vremuri de restriste! Adio vicii...eu imi pun banii la banca, mi-am zis. Zis si facut, ma duc la o banca, mare, si aflu ca daca as vrea sa scot dupa o zi agoniseala pe care as depune-o la ei...as primi mai putin decat as depune! Hmmm... . Plec de la ei, si ma duc la altii care omit sa-mi spuna, printre alte omisiuni, ca...nu pot sa-mi vad dobanda capitalizata decat....la anul! N-am putut rabda si am intrebat: „-Pai bre banca, asa ne fu invoiala? Eu dragu la voi...voi dracu la mine?”, dar ce vina avea duduia? Mi-a sugerat cine e prostul.

Of ce tare mi-as dori sa fii fost economist, dar de altfel sunt cel mai de seama economist prin toata economia pe care nu am studiat-o...si-mi merit soarta.