Blog Meet Sibiu - editia a-III-a

6 comentarii
Blog Meet Sibiu a ajuns la cea de-a III-a editie. De aceasta data vom raspunde invitatiei lui Nosfer. Precum spune si Nosfer, ne intalnim sa ne simtim bine, sa radem, sa glumim, sa povestim despre orice...si asa mai departe.
Parerea mea este ca nu conteaza cat de bloger esti, ci conteaza sa fii prezent. Zilele acestea povesteam cu mai multi amici(e) si-mi spuneau ca probabil nu vor veni caci la Blog Meet merg numai aia care...scriu mult si bla, bla, bla. Aiurea-n tramvai! E bine-venit orice bloger. Va asigur ca atmosfera este extrem de degajata, si ca dupa zece minute facem bascalie de Becali...
Nu uitati, astazi, terasa Amber Cafe de la ora 17:00. Cine ajunge primul tine loc celorlalti; cine ajunge ultimul face cinste tuturor! Sic!

Multumesc! Adica multumesc...

8 comentarii
Virtute sau cusur, imi place sa multumesc!
Imi place multumesc-ul sincer, ador multumesc-ul spontan si imi repugna multumesc-ul folosit ca semn de punctuatie.
Stiu „sa multumesc” si de aceea am pretentia „sa mi se multumeasca” sincer, prompt, fara surle si trambite.
Am dulapurile pline de „multumesc”! Nu mi se mai inchid usile din cauza lor.
Multumirile sincere le port cu mine, intotdeauna, in eventualitatea unui cadru, conjuncturi, pentru a putea raspunde in cel mai autentic mod.

Ma bucur insa ca cele mai multe multumiri se scurg printre usile intredeschise ale dulapului ticsit. Astfel este mereu loc de mai mult...

Nu „multumesc” niciodata daca nu simt nevoia, insa atunci cand sunt foarte recunoscator „multumesc din suflet!”.
Atunci cand nu te intereseaza altceva, un „multumesc” reprezinta totul!

Gigel, O.P.C.-ul si Rds-ul...

8 comentarii
Timp de cateva zile nu mi-a mers netul. Netul de la Rds. Prima masura a fost sa sun la ei de cateva ori pe zi pentru a face cate o sesizare in acest sens, si de fiecare data ii auzeam ridicand din umeri.
In urma insistentelor, saturat de indolenta lor, frustrat de zgomotul ridicarii din umeri am apelat la sprijin din partea O.P.C.-ului. In doua cuvinte mi-au explicat care este procedura. Ca urmare am revenit cu un apel la ridicatorii din umeri, respectiv la Rds, si le-am povestit moartea caprioarei cu protagonistii din titlu.

Eeeh....monser, cand au auzit ei de lupul cel rau si ca eu sunt vanatorul cel iscusit au inceput sa se dea pe brazda. Ba ca voi fi scutit de plata abonamentului cat timp nu beneficiez de serviciile lor, ba ca vin in intampinarea te-miri-ce-ului ma intere pe mine, ba eram stimabil client, ba imi sarut-manusitele...

Una peste alta dupa cateva minute a venit netul si pe strada mea, si de atunci nu a mai plecat niciodata. Sa ii tina Dumnezeu naravul, ca si asa abonamentul e cam scump, comparativ cu serviciile pe care le furnizeaza.

Ma intreb, totusi, de unde atata amabilitate, monser? Oare i-a izbit cineva de toti peretii de le-a sarit monopolul din cap?

Michael Jackson...atunci, acum, mereu!

3 comentarii
THEN...NOW...ALWAYS!

Turist in tara mea – Romania!

5 comentarii
Am avut si eu ca tot romanul o luna de vacanta, ma rog, jumatate de concediu, cealalta jumatate dupa ce cad frunzele.
Ca tot romanul aveam si noi – rezervate - bilete pe litoral. Ieftine monser, pana in 500 Ron, chilipir sindicalist, probabil in niste conditii insalubre, dar n-are a face.

Am renuntat la chilipir si am ales sa facem parte si anul acesta din stafful de voluntari de la FITS. Mai mult, am avut deosebita placere sa fim gazdele bunului prieten, de acum, Yuichi, venit alaturi de alti oameni deosebiti taman din Japonia pentru a fi in mijlocul Festivalului International de Teatru de la Sibiu.

Odata terminat festivalul, impreuna cu prietenii nostri Yuichi si Emi am colindat tara, atat cat ne-a permis timpul, pentru a revedea unele locuri deosebite, in timp ce altor locuri le-am trecut pentru prima data pragul.
Dincolo de amintirile frumoase, clipele minunate petrecute impreuna si alte asemenea lucruri minunate as mai adauga ca am constatat ca nu este atat de greu sa circuli regulamentar pe soselele patriei noastre, respectand cu strictete toate regulile de circulatie. Imi este dat adesea sa aud cum ca daca respecti regulile rutiere iti creste barba la volan.
Dupa ce am parcurs mult peste o mie de kilometri pot afirma ca din punctul meu de vedere este un „mith busted”.
Se poate! insa mai avem multe de invatat, si din ograda proprie dar mai ales din ograzile altora.

Am facut foarte multe fotografii insa cu siguranta ca nu au nici o relevanta pentru cei care nu cunosc povestea, si este o poveste lunga.

Ceea ce vroiam sa spun inca de la inceput este faptul ca avem o tara minunata. Este adevarat ca uneori calitatea concetatenilor lasa de dorit insa soarele straluceste la fel de puternic chiar daca este mascat de nori efemeri.

De cele mai multe ori alegem sa ne petrecem timpul destinat relaxarii departe de casa, insa fara sa cunoastem toate ungherele propriului camin.
Nu spun ca este rau intr-un fel sau bine in alt fel. Probabil cealalta jumatate a concediului o vom petrece la Polul Nord, sau la Polul Sud, de ce nu?
M-am gasit acum sa fac pe lupul moralizator...

Cred ca cel mai important este sa avem puterea sa distingem frumosul de kitchios, sa nu cadem in capcana de a ne scarbi de orice urma de praf si sa punem la naftalina fitele ipocrite de snobi autentici...

Michael Jackson a murit

8 comentarii

A inceput sa imi placa muzica lui Michael Jackson in urma cu 19 ani, imediat dupa revolutie. De atunci incepand pasiunea pentru muzica lui a fost ascendenta. In 1992 nu am avut sansa sa merg la primul concert pe care l-a sustinut in Romania, insa imi cumparasem toate albumele lui din alocatia de pustan.

In 1993 la balul de absolvire a gimnaziului colegii mei purtau costume sobre cu camasi albe, apretate, iar eu dantuiam intr-un costum asemanator cu unul din multele purtate de megastar.

In 1996, la varsta majoratului, petrecerea mea de majorat s-a suprapus cu cel de-al doilea concert al lui Michael Jackson in tara noastra. Testandu-mi capacitatea de a decide, parintii mei m-au lasat sa aleg intre „cheful de majorat” si un bilet cu toate cele la concert. Am ales concertul, si l-am urmarit din primul rand, calare pe gardurile de protectie , insa am avut parte si de o mini petrecere. Sic! Da, am lesinat si eu in timpul concertului, datorita faptului ca eram presat intre multimea din spate si gardurile de protectie.
Toti banii de cheltuiala pe care ii avusem destinati pentru seara concertului i-am dat pe o singura carte „Dansand Visul” de Michael Jackson.

Regret ca Michael Jackson s-a stins, insa muzica lui nu va muri niciodata!
Sa se odihneasca in pace!

Gigel, trolerul si responsabila... altui raion – la REAL!

6 comentarii
Nu mai stiu cu ce ocazie am ajuns in REAL in urma cu doua, trei zile. Zgarciti din fire, in goana dupa chilipiruri, adica ieftinezaraie, am descoperit un raion mititel – Ultima sansa – sau ceva de genul, cu marfa, probabil, nitel deteriorata dar la pret redus.
Fetele...ca fetele au umplut cosul de cani, farfurii si alte alea, baietii...ca baietii cu surubele, chestii electrice si....trolere. Ochisem vreo doua (trolere) si le-am luat la pipait, ca deh, asa-i romanul - si sarac si pretentios.

Dupa pipaiala si dupa ce-am gustat pretul, destul de piperat monser ca unul n-avea o roata, altul n-avea maner iar al treilea avea descrise mai multe defecte pe care eu nu le-am dibuit. Ca urmare am cautat din priviri responsabilul de raion. Fara izbanda! Am facut cativa pasi in dreapta, apoi in stanga si tot asa pana am intalnit o ametita, pardon, o duduie cu insemnele supermarketului, la cativa pasi de trolerele ravnite. Am intrebat-o daca ma poate dumiri si-mi tranti un NU in nas, ca nu-i raionul ei. Am intrebat-o daca nu cumva stie cine se ocupa de raionul cu pricina, si printre ciolfanituri de Orbit imi zise ca nu stie. Deoarece ma scosese din pepeni ii zisei ca eu nici atat nu stiu, si am intrebat-o...de unde-l sa-l iau pe nenorocitul de responsabil. Si asa cum eram eu cu caruta cu nervi dupa mine, nici una nici alta ma trimise la plimbare, pana la informatii, sa intreb acolo, ca poate stie careva de pe acolo. Drept raspuns, am facut un pas in lateral si am lasat ditamai caruta ce-o tineam in spate sa se pravale peste neroada, asigurand-o ca daca apuc calea informatiilor nu ma opresc la birou sa imi mai racesc gura si acolo, ci ma duc dracu in Carrefour, sau...Kaufland (alta teapa) sau ma duc invartindu-ma...

In zadar frate, pe naroada o durea in paispe... Mi-a trantit un „imi pare rau n-am ce sa fac”, pana sa-i spun neroadei ca tocmai batusem saua sa priceapa vaca! M-a lasat cu ochii-n soare monser...
Era sa zic: si-am incalecat pe-o sa si v-am.... Se pare ca mi-a priit vacanta!

Adela – frizeria nambăr uan din taun!

9 comentarii
Luna de luna imi face o deosebita placere sa-mi aranjez capatana, implicit sa las o duduie – de preferinta de profesie – sa faca misto de podoaba mea capilara. Cam asta se intampla, de fiecare data, desi ma tund in acelasi salon Adela de pe Milea.

Astazi mi-am facut curaj de dimineata si cum a trecut de noua fix am calcat pragul salonului. M-au intampinat doua frizerite ce-si „faceau parul” tolanite pe cate-un scaun profesional de frizerie. De dupa tejgheaua de langa usa rasarii casierita care ma ademenii cu un „urmeaza-ma” in timp ce-si stergea de pe buze urmele unui sandwish. Am inghitit in sec intrebandu-ma-n gand cu ce-am gresit de trebuie sa fiu tuns taman de duduia de dupa tejghea. Imbarbatat de ideea ca stie ce face am urcat la mezanin. Partea mea dorsala a ocupat supusa locul indicat de unul dintre degetele ei in lipsa altei politeti verbale. As minti sa spun ca nu eram incordat. In sfarsit, m-a intrebat: „Cum sa fie?”. „Hmm...inganai eu, in lateral pierdut, scurt dar pierdut, de sus chiar putin, favoritii subtiati si bretonul e bine asa, ma fastacii eu la sfarsit, rusinat de inceputul de chelie!”

Dupa ce zise: „Perfect!” incepu sa implante in capul meu masina de tuns din toate unghiurile, haotic as spune, lipsindu-ma de favoriti, breton...par...in general. Aproape de sfarsit intentiona sa ma rada pe gat cu o lama folosita si cu toate ca eram inca in stare de soc am schitat un refuz prin agitarea degetelor combinate cu un rictus. In cele din urma am fost periat cu un pamatuf imbibat cu pudra pentru bebelusi, DALIN daca nu ma insel, concomitent cu un „GATA!” strigat la ureche.
Aveam lacrimi in ochi cand am schitat un „multumesc” privindu-ma cat de ridicol m-am lasat tuns pentru 15 lei, fara bacsis.

Cu toate acestea, si luna viitoare ma voi tunde in acelasi salon Adela, colt cu Milea. Fac asta deja de trei patru ani, insa niciodata nu am fost tuns de doua ori de aceiasi frizerita!

Ridzi: profesie - doctor in stiinte! Ocupatie - fufă...sau tută...

11 comentarii
Vroiam sa scriu prima postare, dupa vacanta, extrem de relaxat insa mi-am amintit ca zilnic trebuie sa fac cel putin doua lucruri care imi displac, doar asa ca sa nu-mi ies din mana.
Frustrarea mi-a fost adusa pe linia de plutire cand am deschis televizorul pe stiri – Antena 3; de altfel televizorul este doar pentru stiri, caci ce trece de acest cadru devine mijloc de nivelare a gusturilor, dar cred ca am mai spus asta. Ma rog!
Sa-mi fie cu iertare doamnelor si domnisoarelor dar am certitudinea ca femeile nu au ce cauta in politica. Asta nu inseamna ca locul femeii este la cratita sau ca ne bagam cu totii picioarele sau alte organe in miscarea de emancipare a femeii sau alte alea.
Daca este sa stam stramb si sa judecam drept, majoritatea intrigilor, polemicilor, divergentelor de la nivelul cel mai inalt al statului, au avut in prim plan o fufa sau cel putin o tuta a stat la baza lor. Iertare doamnelor si domnisoarelor dar orice padure are uscaturi. Regnul feminin are catapleosnite indeosebi in politica sau in spatele oamenilor care conduc, cel putin asta vrea istoria sa credem.
Ridzi, acest doctor in stiinte, licentiata in multe chestii, cu multe cursuri si specializari, e departe de performanta de lider si naiba stie ce dracu cauta la carma unui minister de care nici nu avem nevoie. La ce bun monser ministerul tineretului si sportului? Pai daca tinerii au nevoie de un minister, eu zic sa facem un minister si pentru pensionari, unul pentru bautorii de bere si un minister al curvelor, sa-l conduca duduia doctor Ridzi sa faca praf toti banii bagaboantelor.
Ma duc sa-mi cizelez degetele ca au luat-o razna pe tastatura si nu vreau sa par impertinent, ca-s asa un baiat buunnnnn....

Language Translator

9 comentarii
Am instalat un language translator gadget. Imi place sa cred ca ma citesc oameni din multe colturi ale lumii.
Click on photo!

I`m back...

19 comentarii
Well, well... well, gata vacanta!
Mi-am permis o bine-meritata vacanta timp de o luna. Am avut parte de compania unor oameni grozavi si pentru moment sunt coplesit de frumoasele amintiri ce imi rasuna in minte. La fel de coplesit sunt si datorita faptului ca ieri mi-am luat ramas bun de la cel mai bun prieten, Yuichi.

Mai multe detalii dupa ce ma linistesc nitel, pana atunci o schita facuta de bunul meu prieten Yuichi!

Raspund comentarilor...

16 comentarii
Konichiwa!
Okonomiake este delicios, la fel si sushi, motiv pentru care - garantez - nu trebuie sa ratati ocazia de a savura delicatese japoneze gatite de un/o japonez/a. Un singur cuvant: delicios! Inca n-am invatat japoneza dar am acumulat o suma de notiuni...

Lipsind de ceva vreme de pe mess si din blogosfera am fost mail-uit, de prieteni dragi sau doar cunoscuti, pentru a ma intreba ce se mai intampla in Sibiu, d.p.d.v. Gigelistic, ca doar nu o fi inceput sa curga lapte si miere, asa dintro data.
Raspund tuturor acum cu multumiri pentru interesul exprimat vizavi de umila mea persoana: la Sibiu nu se intampla nimic. Ploua! Cand nu ploua e soare, uneori ploua cu soare...
In schimb teatrul este in sarbatoare. Probabil toata lumea a auzit de Festivalul International de Teatru de la Sibiu, ajuns in acest an la a XVI a editie. Apropo de festival va spun un mare secret: este extraordinar, insemnat calitativ fata de anul trecut spre exemplu. Cum spuneam si la inceput vremea e potrivnica, ca si cand ar putea influenta arta in vreun fel...

Daca sunteti din Sibiu, din apropiere sau din orice colt al tarii va garantez ca pentru orice efort de a participa la acest festival veti fi rasplatiti cu daruirea, pasiunea, rasetele, plansetele, dansurile, etc celor mai interesanti actori nationali si internationali.
Este grozav sa fii in mijlocul lor si alaturi de ei...pana duminica. Dupa aceea ne-om vedea sanatosi!
Sayonara!
Copyright © C i t a d e l a. . .S i b i a n ă - Blogger Theme by BloggerThemes & newwpthemes - Sponsored by Internet Entrepreneur