De-a lungul timpului (wow...suna ca un inceput de poveste contemporana!) l-am vazut pe Mircea Badea in multe ipostaze; preferata mea va ramane, indubitabil, aceea de chicken, adica autentica gaina.Nu m-am uitat in gura presei sa ma edific, apropo de competitia lui Mircea Badea cu Serban Huidu, cat de mult s-a bucurat ca carcotasul a facut flick flacuri in Austria si-a aterizat in cap, sau cat de afectat a fost din aceasta cauza si ca i-a parut rau.
Vorba oricarui american citizen I don`t give a shit on that!
Una peste alta, ca la inceput de fiecare an cand fiecare dintre noi are tendinta macar sa faca o succinta evaluare plecand de la cea personala, mai departe, pana la cea a societatii mirifice in care ne balacarim, am ajuns si eu la Mircea Badea, acest etalon al intelighentiei jurnalistice din Romania si...stupoare! Am ramas cu un gust amar in gura datorita surogatului de profesionalism cu care ne-a incantat (si) pe tot parcursul anului 2010 in care ratingul a adus (atat) in gura presei (cat) si pe blogul personal doar subiecte din care a iesit ceva. Orice mai mult de-un herpes!
Postări
