Titlul nu are nicio legatura cu continutul; reprezinta cel mult un joc de cuvinte, (ne)reusit. Mi-l asum! Oricum, alternativa era ”Paradoxuri”.
Citeam Eliade cu stanga si Cioran cu dreapta; cu DEX-ul pe genunchi. Apoi, am descoperit internetul desi nicio trimitere de la ei nu m-a impins. Stiu! Paradoxal.
Eram fascinat de fotografiile cu Cioran. Cioran pe malul marii, Cioran in mansarda, Cioran pe scari, Cioran pe-o straduta imputita din Paris.
Paradoxal, incercam parca sa observ geniul in alb negru desi el l-a zugravit in cuvinte.
Cand ma uitam la Cioran, ma uitam.
Cand ma uitam la Cioran, ma uitam.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu