Cui nu i s-a intamplat macar o data in viata sa isi doreasca sa atinga un lucru, o persoana sau un obiect cu o bogata sau oarecare insemnatate, pentru a se convinge ca ceea ce traieste cu atata intensitate nu reprezinta o iluzie? Dar ce ne facem cand vrem sa ne convingem de veridicitatea a ceea ce traim sau a ceea ce vedem? Putem atinge chiar orice?
Priveste dar nu atinge! Inainte de toate vreau sa descurajez pe oricine inca mai spera sa descopere printre cuvintele din randurile care urmeaza, un corp dezgolit sau macar un sân care sa "atinga" titlul "priveste dar nu atinge". De data asta, nu! In acest context, (nu) atingerea e vitala.
Cand esti copil, interdictia "nu atinge" apare din momentul in care el incepe sa intinda mana spre diverse obiecte pentru a le apuca. Motivele sunt numeroase: este fragil, se sparge, este murdar sau caca, este o prostie, etc.
Cand esti adult, resimti senzatiile tactile din ce in ce mai putin in cazul in care nu sunt stimulate, astfel incat atingerea devine rezervata pentru niste domenii foarte restranse, insa are la baza tot dorinta cunoasterii. Fara sa intentionez sa construiesc, pe premisele expuse, un rationament conform caruia ramanem copii toata viata, va marturisesc faptul ca am observat cateva din cele mai neobisnuite dar mai ales nepotrivite momente in care (nu) ne putem controla instinctele de a atinge:
- un cactus sau un arici, un panou electric pe care scrie "pericol de electrocutare", nasul unui clovn, flacara jucausa a unui foc, meșa de pe scafarlia cuiva sau o chelie bogata, cimentul prospat turnat, puta (a se intelege penisul) unui urs sau sânii, ce par, ireali ai tipei care sta in fata ta in autobuz sau genele ei false, un tricou sau o camasa din primul magazin care iti iese in cale dupa ce ai terminat de mancat o uleioasa gogoasa cu ciocolata, obiecte de arta de mare valoare expuse in muzee, expozitii - de pilda, tabloul De Aardappeleters din Muzeul Van Gogh - Amsterdam (asta e marturisire) - o prajitura cu crema...si lista continua, in functie de imaginatia fiecaruia.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu