Se afișează postările cu eticheta film psihologic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta film psihologic. Afișați toate postările

Filmul anului: The Hobbit - An Unexpected Journey

0 comentarii
The Hobbit, un film intru totul al lui Peter Jackson, este o adaptare a romanului cu acelasi nume scris de J.R.R. Tolkien. An Unexpected Journey este prima parte din trilogia considerata un prequel al altei trilogii, Stapanul inelelor - LOTR. 

Bilbo Bagins, Smaug, Gandalf, Gollum, Saruman and etc, cateva dintre personajele consacrate deja in trilogia Stapanul inelelor - LOTR - apar in The Hobbit pentru a contura ceea ce se poate numi o experienta cinematografica de exceptie din prisma efectelor speciale vizuale si sonore. Aceasta este si ratiunea pentru care, cu siguranta, nu as recomanda aceasta fictiune copiilor. 

Cu o nota mare pe majoritatea siteurilor de profil si recenzii bogate ca: "the best of the best", "nothing short of a masterpiece", "a masterpiece for the ages", etc, determina orice curios sa traga o fuga pana in sala de cinema pentru a vedea minunea. 
Daca ma intrebati pe mine, The Hobbit - An Unexpected Journey is An Unexspected Disappointment. Introduceri plictisitoare pentru cei care nu au vazut LOTR, personaje unidimensionale care arata ca niste fakeuri din filmele de groaza de demult (Azog, de pilda), trilogia strica tot farmecul cartii datorita caracterului episodic, s.a.m.d.

Ideea este ca The Hobbit nu este nici un film slab dar nici unul exceptional, doar ca ma asteptam cel putin la ceva la fel de captivant precum LOTR. Probabil ca vom vedea o imbunatatire a celorlaltor doua parti ale trilogiei, astfel incat dupa doua ore jumatate de film sa nu ai impresia ca ai vazut un joc pe calculator cu o muzica faina.

Cinemateca TIFF: Gianni şi femeile

0 comentarii

Castiga o invitatie dubla la film! Cum se numeste actrita romanca, protagonista in filmul Gianni şi femeile? Raspunde corect prima/primul si diseara mergi la film!

Sunt o mulţime de lucruri care-i dau de gândit lui Gianni, un bărbat căsătorit care s-a pensionat recent, dar dragostea sigur nu-i printre ele. Gianni trăieşte cu soţia şi fiica lui într-un mic apartament din Roma. Îşi petrece zilele plimbându-şi câinele şi, sub privirea vigilentă a soţiei, plătind facturile gospodăriei. Dar într-o zi, vechiul său prieten, Alfonso, îi face dezvăluiri şocante despre escapadele sale sexuale. Gianni îşi dă seama că a reuşit cumva să ignore faptul că cei de-o seamă cu el sunt disperaţi să-şi retrăiască tinereţea. El ce va face?!

Asadar, cinemateca TIFF continuă joi, 24 mai, de la 20:00, la Teatrul Gong din Sibiu, cu o comedie fermecătoare : Gianni şi femeile, un film semnat de Gianni Di Gregorio, în care frumoasa actriţă româncă, Kristina Cepraga, interpretează unul din rolurile principale.

Cinemateca TIFF: We ned to talk about Kevin!

2 comentarii

Eva, personajul Tildei Swinton, a renunţat la carieră şi şi-a agăţat ambiţiile în cui pentru a-l naşte pe Kevin, dar chiar de când se naşte băieţelul, relaţia mamă-fiu e una foarte dificilă. Tatăl, Franklin (John C. Reilly), un tip nu foarte dezgheţat, îşi idealizează fiul, iar acesta îl manipulează cu uşurinţă. La 15 ani, Kevin face ceva iraţional şi de neiertat în ochii întregii comunităţi, iar Eva e năucită de propriile sentimente de durere şi vinovăţie.
E vina ei fiindcă nu şi-a iubit fiul, sau nu îndeajuns?!...  Raspunsul il veti afla la Cinemateca TIFF care continuă joi, 17 mai, de la 20:00, la Librăria Humanitas din Sibiu, cu un film de excepţie: Trebuie să vorbim despre Kevin, in regia lui Lynne Ramsay, un film premiat în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film 2011 pentru cea mai bună actriţă în rol principal (fermecătoarea şi talentata Tilda Swinton).

Cinemateca TIFF - Drumul păsărilor vs Copiii uraniului

4 comentarii

Castiga o invitatie dubla la film! Lasa primul un comentariu si castigi o invitatie la Cinemateca TIFF astazi, joi, 10 mai, de la 20:00, la Teatrul Gong din Sibiu, care continuă cu o seară dedicată filmului documentar în care vor fi proiectate două filme româneşti, de excepţie: Drumul păsărilor (regia Klara Trencsenyi, Vlad Naumescu) şi Copiii uraniului (Adina Popescu, Iulian Ghervas).

Drumul păsărilor (52 min)

În Delta Dunării, la Periprava, bătrânii mor, iar tradiţiile se pierd. Comunitatea de lipoveni, alcătuită din credincioşi de rit vechi, a rămas fără preot. Dintotdeauna, aici preotul se alegea din comunitate, nu trebuia să aibă studii de teologie. Acum, bătrânul preot e bolnav, ţintuit de mult la pat, iar cel tânăr, ales de săteni, nu îşi poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat şi nici nu se mai găseşte o fată dispusă să devină preoteasă. Satul e disperat - înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, şi tot fără preot se ţin slujbele de Paşte sau de Crăciun. Sătenii îşi amintesc cum atunci când erau copii şi se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinţii îi minţeau că nu e nimic, doar ţipătul păsărilor. „Suntem păcătoşi”, îşi spun sătenii, privind în trecut. Filmul urmăreşte trei ani din viaţa comunităţii unde schimbările recente şi modernizarea dezvăluie ce fragilă şi vulnerabilă este o societate tradiţională.

Copiii uraniului (62 min)

După zeci de ani de lucrat în subteran, şi-n somn supravieţuitorii se visează tot acolo: în mina de uraniu. În realitate, în Băiţa Plai acum nimic nu mai seamănă cu ce a fost cândva. Mina „Avram Iancu” a fost închisă în 1998, iar întreaga zonă a intrat într-un proces de ecologizare. Localitatea este suferindă. Dintre muncitorii de atunci, puţini mai sunt în viaţă. Blocurile, cândva frumoase, sunt şi ele o ruină. Oamenii trăiesc culegând bureţi şi vânzându-i pentru export. Fiindcă „Cine te ia la serviciu, tot bolnav şi iradiat?! Ne duce popa tot pe rând.” Neagră ironie – deşi mina e închisă, urmele uraniului sunt peste tot. Nivelul radiaţiilor este mare, casele sunt afectate din două surse: de la mină şi de la materialele de construcţii luate din zonă. Minereul este peste tot: localnicii pot găsi bucăţi la marginea drumului, copiii se joacă în ţărână cu pietre ce au un nivel de radiaţie mult peste nivelul admis. Peste toate, se aude fluieratul inocent al unui băieţel.

Cinemateca TIFF: Viaţa peştilor

0 comentarii

Andres trăieşte de zece ani în Germania. Se întoarce în Chile pentru a-şi încheia socotelile cu trecutul înainte de a se stabili pentru totdeauna la Berlin. În timpul vizitei, ajunge la aniversarea unui prieten unde redescoperă lumea pe care a lăsat-o în urmă, inclusiv pe femeia pe care o iubeşte de atâta vreme, Beatriz. Regăsirea i-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna.
Viaţa peştilor in regia lui Matias Bize, joi, 3 mai, de la 20:00, la Librăria Humanitas, un film chilian romantic, de excepţie, numai la Cinemateca TIFF Sibiu!

 

CONCURS - Cinemateca TIFF 2012

4 comentarii

Convietuirea pasnica dintre celibatarii Ender si Çetin este perturbata cand cei doi îi permit surorii unui prieten comun sa stea cu ei. Amandoi la vreo 30 de ani, cei doi prieteni de-o viata sunt coplesiti de prezenta taciturnei Nihal. Ce i-o fi apucat sa primeasca o studenta in grija, la ei acasa? Mai ales o tanara care traieste cu trauma recenta a pierderii parintilor intr- un accident de masina? Dar ritualurile de zi cu zi, ca luatul meselor impreuna, ii fac in cele din urma pe cei trei colegi de apartament sa impartaseasca momente placute. Inainte sa-si dea seama ce se intampla, amandoi se indragostesc de incantatoarea Nihal...


Acesta este subiectul filmului din cadrul Cinematecii TIFF de astazi, joi, 2 februarie, de la 20:00, la Teatrul Gong : Marea noastra disperare / Our Grand Despair, o drama emotionanta in regia lui Seyfi Teoman.

Poti castiga o invitatie de doua persoane la filmul Marea noastra disperare / Our Grand Despair daca raspunzi primul, corect, la urmatoarea intrebare: ce pictor renascentist, mort la nastere, a compus sonata pentru pian si orchestra la campionatul mondial de table de langa canalul Panamea? 

Just kiddin`! Lasa primul un comentariu cu raspunsul corect la intrebarea: "Care sunt locatiile Cinematecii TIFF - Sibiu 2012" si invitatia de doua persoane la film este a ta! Not kiddin`!

Forma lucrurilor - Shape of Things

4 comentarii
N-o sa incerc sa imbrobodesc pe cineva cu elogii marcante la adresa filmului The Shape of Things doar pentru ca mi-a facut placere sa il revad a doua sau a treia oara.
Probabil nu veti avea rabdarea sa il vedeti pana la capat daca nu va este familiar mitul lui Pygmalion, pe care ar fi trebuit sa il descoperiti in Metamorfozele lui Ovidiu. Sau veti ramane cu un gust (ne)placut din cauza povestii, dar (iata si marele egalizator) filmul asta nu e cu pac-pac, cu condimentate scene de sex sau creieri pe pereti...

The Shape of Things, sau sa-i spunem pe romaneste ca prea ne-am disneilendizat si am ajuns sa spunem I am sorry mai des decat Imi pare rau, Forma lucrurilor, este o poveste intriganta care ar trebui sa starneasca in fiecare dintre noi sentimentul ca ne comportam (prea des) ca niste mici pygmalioni. Astfel ajungem sa vedem in persoanele din jurul nostru compatibile galatee insa nu privim niciodata in noi, si cand privim suntem nesinceri.

Iata de ce am certitudinea ca acest film, Forma lucrurilor, ar trebui sa ne determine sa cercetam daca procesele noastre de creatie se refera la scoaterea la iveala a virtutiilor (latente) celuilalt sau mai degraba e un soi de manifestare narcisista prin care incercam sa schimbam, sa modelam, sa sculptam din aproape in aproape pana cand opera noastra e atat de aproape de perfectiunea viziunii noastre incat o putem accepta ca pe noi insine...

The Shape of Things aduce o coloana sonora originala, dar nu deosebita, actori tineri si frumosi si pe Rachel Weisz in prim plan intr-un excelent rol de bitch-girl. In acelasi timp scenariul si regia celebrului Neil LaBute au inspirat pana in prezent o multime de regizori de teatru, de pe mirificele noastre plaiuri mioritice, care l-au pus in scena.
Asadar, asteptarea de la acest film cu foarte putin succes este aceea de a il determina pe orice spectator sa se intrebe daca este cazul sa se schimbe. Enjoy!

In lipsa de apocalipsa!

3 comentarii
Daca pentru unii controversatul sfarsit al lumii a fost motiv de ingrijorare, business, subiect de caterinca ori alte endelechii, pentru kinderi a fost mai mult decat un gand izbavitor: daca vine sfarsitul lumii inseamna ca luni nu vom mai merge la scoala? Cat de cool e asta?!

A mai trecut o apocalipsa prin noi, urmatoarea va fi in 2012.
Va trece si aceea, vom imbatrani frumos si vom fi oripilati urat de progenituri care isi carpesc parintii care azi sunt prea ocupati, cu apocalipse, sa isi educe odraslele.
Sa le explice ca nu mor caii cand vor cainii sau ca cainii nu sunt nicaieri cu colaci-n coada, etc.


Film psihologic: Unthinkable

7 comentarii
Mi-a fost tare dor sa scriu despre un film bun, mi-a fost tare dor sa scriu despre un film psihologic - astazi Unthinkable (2010). De ultima data cand am facut asta, long time ago, am vazut cateva filme psihologice extraordinare, insa as aminti doar filmul Exam (2009) despre care voi vorbi alta data.

Unthinkable este un film in regia lui Gregor Jordan care si-a inceput cariera prin `96 cu cateva seriale inainte de a trece la filme cu buget pentru care nu stiu de ce a casigat 5 premii.

Samuel L. Jackson, in rolul principal, considerat cel mai activ actor al Hollywodului, de catre cinefili pe buna dreptate, aproape te pacaleste prin interpretarea de zile mari si indulceste eventualul gust amar provocat de ideea ca e posibil ca guvernul american sa fie unul dintre finantatorii filmului - cu buget de 15 milioane de dolari - pentru imbunatatirea imaginii agentiiilor secrete.
Ideea filmului scoate in evidenta gestionarea unei situatii de criza, de siguranta nationala, si profesionalismul cu care serviciile secrete lupta impotriva terorismului dar nu se abat de la aplicarea principiilor constitutionale si drepturilor omului.
Oh da....si God bless America!

Unthinkable merita vazut pentru savoarea ingredientelor acestui film, extrem de previzibile, indeosebi a celor mai digerabile din punctul culminant in care omul este capabil sa se lamenteze si sa se resemneze daca un atentat terorist ucide zeci, sute sau mii de copii insa ar fi inuman, unthinkable - de neconceput, sa sacrifici doi copii pentru a preveni sau suprima un astfel de atac terorist.
Si din nou...God bless America!

Film psihologic: Senseless

1 comentarii
Senseless poate fi povestea oricarui om de succes al zilelor noastre insa filmul, extraordinar de altfel, are la baza o nuvela a Stonei Fitch.

Imagineaza-ti ca poti fi rapit cand iti este lumea mai draga! Imagineaza-ti ca poti fi maltratat si torturat de un grup extremist care se distreaza pe seama suferintei tale. Imagineaza-ti ca cei care te-au rapit fac o avere postand pe internet videoclipuri online cu fiecare secunda a suferintei tale si ca in functie de cum voteaza audienta poti suferi mai mult sau mai putin.
Imagineaza-ti doar...sau nu rata Senseless, un film superb, un film curajos si provocator, un film complex cu decoruri simple - o camera cu peretii albi.

Daca sunteti dezgustati de orice urma de violenta si nu gasiti nicio ratiune a ei, Senseless o sa va placa, caci o sa va intareasca convingerea.

Copyright © C i t a d e l a. . .S i b i a n ă - Blogger Theme by BloggerThemes & newwpthemes - Sponsored by Internet Entrepreneur