Promotorul culturii underground din Sibiu - la ceas aniversar!

Acum 5 ani, intr-o seara de decembrie, in subsolul cladirii de la nr. 26 din Piata Mica Sibiu s-a nascut o poveste, un concept nou pentru citadela sibiana, un proiect indraznet care in timp s-a transformat intr-o comunitate.
Bohemian Flow Art & Pub este astazi un promotor al culturii underground in Sibiu, un loc unde prind viata proiecte culturale, festivaluride muzica live, de arta si poezie.
In Bohemian Flow au prins viata in ultimii ani trupe de teatru si trupe de muzica; au fost sprijiniti artisti din toate domeniile, atat din tara cat si din strainatate.

Săptămanal au loc concerte live, teatru de cafenea, expoziții de pictură, fotografie si arta.
Bohemian Flow Art & Pub este astazi stalpul in jurul caruia s-a creat un univers cultural colorat si divers, comunitatea artistilor si a iubitorilor de frumos, locul unde se intampla lucruri care incurajeaza consumul de arta.

Weekendul acesta suntem invitati sa aniversam o jumatate de deceniu de Bohemian Flow Art&Pub! Adica 5 ani de distractie! 5 ani de momente unice! 5 ani de concerte, teatru, spectacole, cultura, arta, muzica si poezie. 5 ani de Bohemian Flow celebrati in 3 zile de sarbatoare!

VINERI 13 decembrie – vino la o noapte de muzica live cu Renegades, Electric Band& Friends!
SAMBATA 14 decembrie – hai sa facem rezumatul PARTY-urilor de legenda cu DJ Vasile!
DUMINICA 15 decembrie –impartim tortuletul cu trupa de teatru „Lipiciosii”, care aniverseaza alaturide noi 1 anisor de existenta! Impreuna, bucuria se aduna! La multi ani, Bohemian Flow!

Sunteti invitati cu toti sa le fiti alaturi! Haideti sa ne bucuram impreuna de un weekend plin de viata in Bohemian Flow Art & Pub!

Jucariada lui Mos Craciun!

Jucariada lui Moş Crăciun este primul festival al copiilor organizat în citadela sibiana de catre Magic Hands Studio, dedicat colectării de fonduri în scop umanitar şi avea loc în data de 14 decembrie 2013 la Forumul German din Sibiu.

Acest eveniment îşi propune să aducă un prilej de bucurie copiilor, o oportunitate de dezvoltare pentru părinţi, copii şi cadre didactice.

Asadar, fiecare prichindel care doreste sa participe este rugat să aducă o jucărie care sa poata fi donată copiilor mai puţin norocoşi iar dacă îi e greu să se despartă de ea, va primi alta, confecţionata în Atelierul lui Moş Crăciun.

Jucariada lui Mos Craciun promite participanţilor o zi de poveste, din care nu vor lipsi jocurile, concursurile, ateliere de creaţie, muzica live, piesele de teatru, precum şi o serie întreagă de alte surprize pregătite de catre organizatori.

Activităţile care vor avea parte în cadrul festivalului solicită şi stimulează materialul creativ pe care fiecare copil îl posedă în mod nativ, evidenţiindu-l prin activităţi care au la bază fundamentul artistic şi imaginativ. Astfel, copiii îşi dezvoltă încrederea în sine şi deprind aptitudini de comunicare şi relaţionare în mod natural, prin forţe proprii.

"Prin activităţile pe care le desfăşurăm cu pasiune şi dăruire copiii îşi vor descoperi şi îmbunătăţi îndemânarea şi talentul, îşi vor dezvolta imaginaţia şi inventivitatea, toate aceastea fiind deosebit de importante în conturarea personalităţii lor, de la cele mai fragede vârste.

Ne place să ajutăm copiii să îşi exploreze şi manifeste fascinanta lume interioară, să crească puternici şi încrezători, să-i ajutăm să îşi descopere talentele, de ce sunt speciali şi frumoşi, să-i ajutăm să descopere copilul liber şi creativ care locuieşte în ei", a declarat Anda Suciu - Event Manager.

Iata deci o noua intiativa inedita, venita si de aceasta data din partea Magic Hands Studio, de la care nu trebuie sa lipsiti. 

Piesa sau spectacol? Aceasta-i intrebarea!

Oameni buni, ce a fost prima data: oul sau gaina? Piesa sau spectacolul? Iata o dilema cat se poate de actuala, ratacita in sacul ignorantelor noastre cotidiene. Fireste, cand spun "noastre" ma refer doar la cei care se duc, cu dezinvoltura, sa vada o piesa de teatru. Sic!

Vreti sfaturi, sau va faceti de rusine singuri?

Mai bine sa ne lamurim, adica sa ii lamurim tocmai pe aceia care confunda intelesul unui spectacol cu vazutul unei piese, ca si cand teatrul ar fi un Mall desuet. 

Privitor ca la teatru Tu în lume să te’nchipui Joace unul și pe patru Totuși tu ghici-vei chipu-i, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce e rău și ce e bine.
Ehe, monser, habar n-am cum ne-ar edifica astazi Eminovici, insa mai bine decat a incercat el in versurile de mai sus as incerca sa definesc teatrul ca fiind cadrul in care niscai actori reprezinta niste personale cu scopul de a fi privite din exterior, de catre o audienta, intr-un timp si spatiu limitat. Dialogurile scrise, si care sunt rostite de catre actori, se numesc piese de teatru. 
Cu alte cuvinte, pe intelesul tuturor celor care vor merge vreodata sa vada, sa priveasca, sa inteleaga si sa aprecieze ce fac actorii, piesa de teatru, inainte de a fi spectacol pe scena, este un text intr-o carte. Pam-pam!

La concert! Vreti sfaturi?

Sau preferati sa va faceti de rusine? Este scuzabil pentru cei care nu au vreo treaba  cu spatiul cultural dar se trezeasc  la vreun concert in tot felul de situatii in care habar nu au ce sa faca. Este scuzabil, monser, asa cum este scuzabil si pentru devoratorii de cultura care nu si-au insusit defel normele de bun simt  din vreun cadru cultural.

Datorita faptului ca fiecare dintre noi doreste sa fie mai bun, cu el insusi dar mai ales cu cei din jurul sau, traim intr-o societate (aparent) toleranta si este bine ca stau lucrurile, de fapt, in acest fel. 

Se intampla de fiecare data cand merg la un concert simfonic, si merg la multe, sa observ tot felul de comportari ciudate ale unor spectatori novici, lipsiti de bun simt, sau pur si simplu  ale unor tarani.

Astfel, intamplarile scot in evidenta, in prima speta, hainagii! Hainagii sunt persoanele care trec pe langa garderoba fara sa isi lase haina sau paltonul si o/il cracaneaza grozav de inestetic pe spatarul locului pentru care a platit bilet. Fireste ca este regretabil pentru cei din jur care trebuie sa suporte in timpul concertului mirosul de tocanita imbibat in haina, paltonul sau pardesiul hainagiului. Regretabil, monser! Asadar, asa NU!

Tot intamplarile scot in evidenta, in alta speta, fosnitorii gripati, care se aseamana in manifestari cu muciosii. Uneori pana si cei mai fini cunoscatori ii confunda, insa oricine ii poate remarca asezati aleator in sala fosnind te miri ce zmeul de napolitana, rasfoind Dumnezeu stie ce revista, sau pur si simplu tusind grosolan imprastiind microbii care de afurisiti nu iau putut mobiliza in casa. Uneori sunt surprins pana la dezgust ca tot mai multi refuza cu abnegatie orice contact cu desueta batista in favoarea din-puțul-șurii trasului de muci. Asta nu e numai regretabil, monser, mai este si scarbos! Asadar, categoric asa NU!

Ultima speta pe care o aduc in discutie, fireste pentru pentru ca iese in evidenta la orice concert sau spectacol, este referitoare la aplaudaci. 
Aplaudacii, bata-i norocul ca ii pomenesc a doua oara pe acest blog, fac parte din marea categorie a necunoscatorilor, nepriceputilor sau habar-n-am-istilor culturali care recompenseaza cu ovatii de pe varfurile degetelor de la picioare, adevarate reprize de aplauze, pentru banalitatea de a fi intrezarit la un moment dat chiloteii, sau labia, vreunei actrite. Asta nu stiu cum e, insa fara echivoc asa ceva NU se cade!

Castiga o invitatie VIP la conferinta extraordinara Dan Puric!

Umple sali si atunci cand tace, si atunci cand vorbeste. Chinezii i-au spus "Marele mut" prin ceea ce transmite non-verbal, pe scena, dar multi dintre romani il asteapta cu nerabdare, peste tot in tara, sa le vorbeasca despre credinta, demnitate si speranta.

Poti castiga o invitatie dubla la conferinta extraordinara daca raspunzi, primul/prima, corect la intrebarea: despre ce le va vorbi, Dan Puric, sibienilor  in cadrul maratonului teatral “25 de ore de teatru non-stop”, duminica, adica astazi, de la ora 17:00, la sala Thalia?

Castiga un abonament la festivalul maraton de teatru!

UPDATE: Fiecare concurent, care s-a inscris la concurs printr-un raspuns corect, a primit cate un numar.

Numarul castigator desemnat cu random.org este 3!

Corespunzator numarului 3 este Nora! Felicitari Nora, ai castigat un abonament la toate spectacolele din cadrul festivalului maraton de teatru! :) Te rog sa revii cu un email la adresa gigelitatea@gmail.com pentru a-ti spune cum intri in posesia marelui premiu!

Multumesc tuturor celor care au participat la concurs! Daca nu ati castigat de data asta fiti siguri ca puteti castiga data viitoare. Prietenii Citadelei Sibiene sunt mereu castigatori. 

Maine va spun cum puteti castiga o invitatie dubla la Gala de inchidere a festivalului maraton de teatru, care va avea loc duminica, 25 martie 2012! 

În perioada 24-25 martie 2012 va avea loc, la Sibiu, sub motto-ul “RESPIRĂ. TEATRU”, cea de-a doua ediţie a maratonului teatral “25 de ore de teatru non-stop”. Spectacole, conferinţe, happening-uri, evenimente out-door; toate acestea se vor desfăşura fără întrerupere, timp de mai bine de 25 de ore. 

Va fi o sărbătoare a Artei Teatrului, de Ziua Mondială a Teatrului! 

Manifestările sunt programate a începe sâmbătă, 24 martie, la ora 19.00, şi a se termina duminică, 25 martie, la ora 23.30. Cei care vor să calculeze numărul exact de ore teatrale, sunt sfătuiţi să ţină seama de faptul că în noaptea cu pricina, în toiul spectacolelor, se schimbă ora! (se trece la ora de vară). În prelungirea maratonului teatral, luni, 26 martie, la ora 21.00, în Atrium Cafe se va juca cel mai aplaudat spectacol independent al festivalului. Aşadar, publicul va alege...

Răspunde corect, printr-un comentariu, la următoarea întrebare și poți câștiga un abonament la toate spectacolele din cadrul maratonului teatral „25 de ore de teatru non-stop”: cine sunt organizatorii festivalului maraton de teatru? Câștigătorul/câștigătoarea va fi desemnat(ă) prin tragere la sorți, vineri, 23 martie 2012, ora 00:00!

Maratonul teatral „25 de ore de teatru non-stop”, care se desfaşoară la Sibiu, în 24-25 martie 2012, sub motto-ul „RESPIRĂ. TEATRU”, este o acţiune organizată de Asociaţia Culturală „BIS”, cofinanţată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu. Biletele şi invitaţiile pot fi achiziţionate de la: Agenţia Teatrală, Librăria Humanitas, şi Atrium Cafe.

Hai la teatru, BECOME!

Arta mai poate aduce un zambet pe fetele romanilor. Hai sa o sprijinim!

Acest indemn deosebit de pertinent vine din partea unor tineri actori, cu idealuri comune, implicati in viata sociala si artistica a comunitatii, care doresc să aduca un suflu nou pe scena. 

Impulsionati de dorinta de a creste si a forma valoare, creativi, muncitori, talentati – care promoveaza dialogul multicultural, educatia in spirit artistic, organizati sub forma unei persoane juridice non-profit: Asociatia de tineret Become - youth and arts.

Joi, 9 februarie 2012, începand cu orele 19:00, Compania de teatru BECOME va invita la spectacolul “Ce-a ajuns Romania! …Care Romania?!?” - momente comice de demult aduse in prezent, cu Mihai Alexandru si Catalin Grigoras.

Rezervarile se fac pe pagina de facebook, cu confirmare, sau la numarul de telefon 0748050301.

In data de 16 februarie 2012, ora 19.00, va avea loc PREMIERA “Acoustic Love Songs” – cateva dintre cele mai celebre refrene atat pentru indragostiti, cat si pentru dezamagiti! sustinut de Adrian Grigoraa(chitara), Alexandru Ciubotaru(cajon), Irina Nemes(voce), Roxana Tuta(vioara) si Radu Muresan(chitara).

In data de 23 februarie 2012 sunteti invitati la alta PREMIERA “DreamCatchers”, un concert cu Radu Nechifor - in premiera solist vocal, Marius Tuta(pian), Jakab Mihai(percutie), Ittu Mircea(chitara bass).

Pe scurt, „TEATRU BECOME” va asteapta in fiecare joi seara la Centru de Tineret din Str. Nicolae Teclu, nr. 41, de la ora 19:00, la o seara speciala dedicata artelor spectacolului, o intalnire a tinerei generatii de artisti cu publicul sibian.

O Insula, doua insule!

O comedie accesibila, daca vorbim de Insula in regia Adei Milea, versus un spectacol de teatru contemporan exclusiv, daca ne referim la Insula in regia lui Vlad Massaci, dar ambele spectacole au pornit de la drama suprarealista a lui Gelu Naum.

Prima data am vazut Insula la Cluj si ardeam de nerabdare sa vad si punerea in scena a Insulei la Teatrul National Radu Stanca, cu dorinta de a stabili care merita mai multe aplauze.

La Teatru National din Cluj am avut deosebita placere de a vedea Insula in prima loja alaturi de doi tinerei foarte draguti pe care si acum ii vad, politicosi, cum m-au intrebat sfiosi daca ma deranjeaza prezenta lor pentru ca mai apoi sa se bucure de spectacol botic in botic. Niste dulci, mi-au placut mult, m-au incantat!

Mult mai mult m-au incantat toti actorii/ ma rog actritele, teatrului din Cluj care au, parol, niste voci sublime si sunt niste dansatori, fireste dansatoare, de exceptie, motiv pentru care Insula a insemnat pentru mine un musical delicios cantat, dansat si jucat cu o bucurie fascinanta. Daca i-ati vedea mi-ati da dreptate.

Astazi am vazut Insula in primul rand la Teatrul National Radu Stanca; am stat alaturi de o doamna minunata, posibil o actrita celebra, cu o prezenta de spirit deosebita care m-a cucerit, imediat ce m-am asezat, intrebandu-ma: "Oare joaca si Cosulet?". I-am garantat ca da, eu care mereu il confund pe Cosulet cu Rata!

Decorurile, costumele, uimitoarea fantezie, pertinenta, a regizorului centreaza toate actiunile in jurul unui Robinson, usor melancolic dar nicidecum depresiv, si a unui laitmotiv, "Sunt singur, eu nu pot fi cu nimeni! Sunt singur pe Insula aceasta!".

Una peste alta amandoua spectacolele merita vazute! Poate va vor placea amandoua cum mi-au placut mie sau poate veti aplauda mai mult la Sibiu decat la Cluj. Sau invers. Important este sa aplaudati odata ce intelegeti ca Robinson face trimitere la omul mo(n)de(r)n, implicat pana-n gat intr-o suma de retele sociale reale, virtuale sau imaginare, care dincolo de orice interactiune ramane mereu singur, foarte singur, in fata

marilor confruntari ale vietii. Caci asa e sanatos, zic si eu!

Forma lucrurilor - Shape of Things

N-o sa incerc sa imbrobodesc pe cineva cu elogii marcante la adresa filmului The Shape of Things doar pentru ca mi-a facut placere sa il revad a doua sau a treia oara.

Probabil nu veti avea rabdarea sa il vedeti pana la capat daca nu va este familiar mitul lui Pygmalion, pe care ar fi trebuit sa il descoperiti in Metamorfozele lui Ovidiu. Sau veti ramane cu un gust (ne)placut din cauza povestii, dar (iata si marele egalizator) filmul asta nu e cu pac-pac, cu condimentate scene de sex sau creieri pe pereti...

The Shape of Things, sau sa-i spunem pe romaneste ca prea ne-am disneilendizat si am ajuns sa spunem I am sorry mai des decat Imi pare rau, Forma lucrurilor, este o poveste intriganta care ar trebui sa starneasca in fiecare dintre noi sentimentul ca ne comportam (prea des) ca niste mici pygmalioni. Astfel ajungem sa vedem in persoanele din jurul nostru compatibile galatee insa nu privim niciodata in noi, si cand privim suntem nesinceri.

Iata de ce am certitudinea ca acest film, Forma lucrurilor, ar trebui sa ne determine sa cercetam daca procesele noastre de creatie se refera la scoaterea la iveala a virtutiilor (latente) celuilalt sau mai degraba e un soi de manifestare narcisista prin care incercam sa schimbam, sa modelam, sa sculptam din aproape in aproape pana cand opera noastra e atat de aproape de perfectiunea viziunii noastre incat o putem accepta ca pe noi insine...

The Shape of Things aduce o coloana sonora originala, dar nu deosebita, actori tineri si frumosi si pe Rachel Weisz in prim plan intr-un excelent rol de bitch-girl. In acelasi timp scenariul si regia celebrului Neil LaBute au inspirat pana in prezent o multime de regizori de teatru, de pe mirificele noastre plaiuri mioritice, care l-au pus in scena.

Asadar, asteptarea de la acest film cu foarte putin succes este aceea de a il determina pe orice spectator sa se intrebe daca este cazul sa se schimbe. Enjoy!

Inca o nebuloasa: apatia sibienilor!

Sibienii sunt indiferenti, sibienilor nu le pasa, sibienii nu stiu sa aprecieze. Asta e concluzia cu care a plecat Nebuloasa de la Festivalul International de Teatru de la Sibiu. Ma rog, e parerea ei, naspa, asadar nu pot decat sa o respect. Mai putin!
.
"Majoritatea sibienilor au fix aceeasi atitudine pe care am intalnit-o la receptionera din hotel Ibis, care hotel mi-a fost gazda pe durata festivalului: “Nu-s satula de astia din hotel, sa mai merg si la spectacole? Pai fac astia spectacol destul aici.” Intr-adevar, sa zambesti unei Rodica Mandache dimineata, la micul dejun sai sa vezi cum isi beau cafeaua actorii teatrului japonez, nu e chiar o bagatela."
.
Apoi draga Nebuloasa daca poti generaliza atitudinile sibienilor in urma unui chat cu o receptionera in plin sezon turistic....asta spune multe despre tine!
.
"Ceea ce e si mai trist, e ca acesti sibieni iau totul de parca li se cuvine. Faptul ca Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana in 2007 nu li se datoreaza, caci sunt exact niste oameni pe care poti sa ii nominalizezi si care au facut ca asta sa fie posibil: Constantin Chiriac, Cristi Radu, Klaus Johannis ".

.

Eu am certitudinea ca e mai trist cand se trezeste cineva vorbind, cum zicem noi sibienii, mult si prost.

Daca nu li se datoreaza sibienilor orice eveniment, orice actiune sau orice rahat care se intampla in Sibiu spune-mi sincer, dar sincer, cine dracu se afla in spatele lui Johanis, lui Chiriac & Co.? Pe limba ta...degeaba faci cele mai bune gogosi din lume daca nu ti le cumpara/inghite nici dracu!

.

Bai frate cand va vad ca veniti in Sibiu si scoateti pe gura numai cacat si pe urechi numai besini imi vine sa mor ca sa va bantui toata viata!

Multumesc lu` Dumnezeu ca n-avem arhi-zosi, nebuloase, pitici, visurate si alte tampenii in Sibiu!

Aplaudacii, ghiolbanii, cultura si FITS-ul!

In cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu peste 60.000 de spectatori au putut vedea, si inca mai pot, cum fiecare spatiu in care performeaza actorii sau artistii se transforma intr-un locas de cultura. Astfel, fie ca e vorba de un pub, de-o hala dezafectata sau pur si simplu de strada, orice loc se transforma in scena, diferit de scena vietii. La teatru!

.

Din pacate, o parte insignifianta, dar prezenta la FITS, din cei peste 60.000 de spectatori este formata din aplaudaci si ghiolbani. Sunt avizi! dar nu de cultura. Este extrem de greu sa ii recunosti inainte sa se manifeste insa pot fi identificati, de pilda, prin faptul ca desi nu digera un spectacol sunt primii care aplauda si se ridica in picioare uneori inainte de terminarea reprezentatiei de pe scena.

Aplaudaci sunt si aceia care recompenseaza cu mii de aplauze oportunitatea de a ii fi vazut chiloteii ori labia vreunei actrite, insa se zgarcesc sa aplaude un spectacol sobru care le-ar fi coplesit simtirea daca ar fi avut vreuna. La teatru!

.

Nu departe de ei, dar nitel mai rezervati, se afla ghiolbanii. Ghiolbanii se aseaza de regula pe cele mai bune locuri intr-o sala de spectacol. In marea lor idiotie se autointituleaza VIP-uri. Sunt usor de remarcat ca fiind ultimii care isi ocupa locurile in sala, cu scandalul de rigoare, desi o regula organizatorica de bun simt ii priveaza de loc in cazul in care nu sunt punctuali.

Tot ghiolbanii sunt cei care nu au nicio legatura cu spatiul cultural sau bunul simt care impun un respect deosebit fata de artistii. Indubitabil, nu exista spectacol fara sa se faca auzit ringtonul tmobilului vreunui ghiolban care, chemat de biznis cica, se ridica si paraseste sala...

Ghiolbani sunt si aceia care vin la spectacol cu bebelusi sau copii extrem de mici care oracaie, partaie, se caca in pampers sau o striga pe mami si plang atunci cand se face intuneric.

Pe ghiolbanii astia i-as tine cu capul in buda. La teatru!

.

Ghiolbanii mei preferati raman insa necioplitii curiosi, impertinentii omniprezenti, care isi cumpara, dintr-un snobism dus pana la extrem, bilet la toate spectacolele fara sa le pese ce spectacol e. Pentru aceasta speta de ghiolbani fiecare zi de festival este o odisee a impertinentei. Punctuali, vin mai repede cu o jumatate de ora mai devreme la fiecare spectacol. Se amesteca cu lumea buna pe care incearca sa o impresioneze cu spectacolele bifate. Probabil ati ghicit, ghiolbanii astia sunt acele umbre pe care le vedeti in mijlocul oricarui spectacol ca se ridica si parasesc sala pentru a fugi la urmatorul.

Pe ghiolbanii astia i-as impinge pe scari si i-as intreba de ce se grabesc! La teatru!

.

Mai exista o serie de ghiolbani care vin la teatru ca la film, cu floricele, seminte si-un cico, vorbesc la telefon in soapta, lipesc guma de mestecat de scaun si principala lor preocupare este sa pozeze sau filmeze tot spectacolul in pofida faptului ca le este atrasa atentia ca toate activitatile acestea sunt interzise.

Atentia lor este foarte selectiva. La teatru!

Yamanote Jijosha - a treia oara la FITS!

Yamanote Jijosha se afla a treia oara la Sibiu in cadrul FITS-ului. Daca in 2009 a fost prezenta cu Titus Andronicus iar in 2010 cu Oedipus Rex, anul acesta, astazi mai exact, vor pune in scena spectacolul Keisei Hangonko, cum ne-au obisnuit deja, cu casa inchisa.

Keisei inseamna o prostituata si Hangonko inseamna fum de tamaie in care apar mortii. Spectacolul din aceasta seara care va avea loc la Teatru National Radu Stanca este o poveste din epoca Muromachi, personajele fiind pictorul Kano Motonducare a fost implicat intr-un conflict cu familia Rokkaku din regiunea Omi si o prostituata, Miya, care se indragosteste de el, insa nu se pot casatori oficial si moare de dragoste ranita. Miya insa revine sub forma de stafie in camera lui Motonobu umpluta cu fum de tamei. Acest spectacol cuprinde mai multe scene cunoscute in cadrul teatrului de kabuki, de exemplu alaturi de dragostea celor doi se imbina si conflictul dintre Banzaemon si Nagoya Sanza si activitatea impresionanta a pictorului balbait din Otsu. Conflictul dintre politica si arta este o tema moderna, dar universala.

Yamanote Jijosha a fost fondata de Masahiro Yasuda in 1984 si de-a lungul timpului a experimentat mai multe metode de teatru. Stilul cu care s-au consacrat se numeste Yojo-han. Acest stil presupune ca, corpul actorilor sa nu stea drept niciodata iar miscarea este incetinita, mentinand o pozitie instabila. Replicile sunt corelate cu miscarea i sunt eliberate cand actorii se opresc grupati in formatie estetica.

Daca nu ati vazut Yamanote Jijosha pana acum...n-ati vazut mare lucru! foto: mediafax

6 milioane de euro - majoratul FITS

Peste 60 de locatii pentru artele spectacolului, peste 70 de tari participante, peste 300 de evenimente, peste 60.000 de spectatori!

Peste putin timp Sibiul va imbraca din nou hainele de sarbatoare, odata cu inceperea festivalurilor, in speta a Festivalului International de Teatru de la Sibiu ajuns la a 18 a editie, la varsta maturitatii.

Idiotul, Faust, Visul unei nopti de vara, Fabrica, Holograf, Metamorfoze, Oaia Neagra, Razboiul unui nebun, Tristetile capcaunilor, Leonce si Lena, Gheisele, Creaturi bestiale si stralucitoare, Ispita Cioran, Iris, Portretul lui Dorian Gray, Universitatea de rasete, Vama, Iubita iesita din fumul betigaselor parfumate, adica: spectacole de teatru-dans, flamenco, balet, dans contemporan, teatru de papusi, circ, spectacole de lumini, muzica, pantomima, conferinte, dezbateri, expoziţii de fotografie si pictura, lansari de carte, instalatii si ateliere, toate in spatii conventionale, dar si in spatii neconventionale, transforma mirifica noastra citadela, Sibiul, intr-o veritabila capitala culturala a lumii.

Festivalul International de Teatru de la Sibiu este cel mai important festival anual de artele spectacolului din Romania si al treilea ca amploare si importanta din lume.Cea de-a XVIII-a editie a festivalului va avea loc in perioada 27 mai – 5 iunie avand ca tema COMUNITATI.

Foto: Scott Eastman - Metamorfoze.

A fi sau a nu fi: civilizat? Asta-i realitatea!

Am facut si eu cateva concedii in occident si am pretentia ca stiu cu ce se mananca civilizatia. Big deal!

Acum ca am scos capul din carapace, odata ce am gustat din ambrozia bunului simt si am constatat ca la altii se poate (fara a intelege de ce nu se va putea si la noi), va marturisesc ca de fiecare data cand m-am intors pe plaiurile mioritice am gustat gustul de cacat pe care-l simt, probabil, turistii straini cand ne viziteaza tara.

Asta nu i se datoreaza nimicniciei guvernului, staturii lui Boc sau neghiobiei mascariciului s(t)atului.

In urma cu cateva zile am avut preocupari demne de orice turist autentic al minunatei citadele: cateva ore la teatru, nitel la plimbare pe corso si aleile din parc dupa care am zabovit oleaca-ntr-o pivnita cu iz (a se intelege mireasma) de club.

In pofida faptului ca, chiar avem, un oras deosebit si frumos, in pofida faptului ca foarte multi concitadini depun eforturi considerabile ca Sibiul sa-si merite din plin titulatura de capitala culturala sau capitala a bunelor maniere, in lipsa bunului simt orice eforturi sunt zadarnicite: gunoiul menajer se lasa la intrarea in parc, entuziasmul suporterilor cretinoizi e mazgalit cu litere de-o schioapa pe cladiri (ne)renovate, bancile din parcuri sunt smulse din pamant inainte sau dupa ce sunt vandalizate cosurile stradale de gunoi sau alte obiecte de mobilier stradal.

Ne meritam soarta, cu rusine si fara comentarii?!

Am respirat. Teatru.

La sfarsitul sapatamanii trecute, mai exact in perioada 26-27 martie 2011, a avut loc, la Sibiu, prima editie a maratonului teatral “25 de ore de teatru non-stop”.

Aceasta prima editie, desfasurata sub sloganul “RESPIRA. TEATRU”, a fost organizata de o mana de oameni tineri si entuziasti. Aceasti tineri exista, si respira, in Sibiu, sub numele de “TRIMBULINZII”, iar forma lor legala de manifestare este un ONG (organizatie non-guvernamentala, non- profit), si anume Asociatia Culturala “BIS”.

Multumirile organizatorilor “RESPIRA. TEATRU”:

"Festivalul nostru a avut parteneri importanti, care au avut incredere in noi, care au inteles cat e de sanatos si de firesc, ca tinerii sa se poata manifesta in domeniul lor de activitate. Ne inclinam in fata calitatii umane a partenerilor festivalului nostru, care nu au asteptat neaparat o recompensa imediata, care au riscat implicandu-se intr-un festival aflat la prima sa editie, fara sa stie care va fi impactul asupra publicului consumator.

Vrem sa multumim, de asemenea, mass-mediei locale si nationale. In spatele numelor de publicatii, sau de site-uri, sunt oameni. Iar acesti oameni au stat langa noi, pe perioada celor mai bine de “25 de ore de teatru non-stop”.

Ne cerem scuze, daca din nepricepere, din prea mult entuziasm, am gresit fata de cineva.

Festivalul nostru nu a avut parte de nici un fel de finantare din partea autoritatilor locale, responsabile de actul cultural al Burgului. Tocmai de aceea, ne-am ambitionat sa demonstram ca suntem capabili sa facem un lucru de calitate, cu impact asupra cetateanului, sperand ca pe viitor sa avem sprijin financiar din partea celor in masura. Si se pare ca ne-a reusit!

Fara falsa modestie, impactul si dimensiunea festivalului nostru, a depasit chiar si asteptarile noastre."

Organizatorii, Trimbulinzii, suflete care se hranesc cu arta si cu frumos, se gandesc deja la cea de-a doua editie, editia de anul viitor. Succesul si impactul acestei editii, ii obliga, ii responsabilizeaza. Au avut un public minunat, pe care nu il vor trada.

Pana la editia din anul 2012, mai au si alte proiecte. Asadar, Trimbulinzii, va invita sa fiti alaturi de ei.

In luna mai, vor scoate la Atrium Classic Café premiera spectacolui “Eros – trup si suflet”, cu Cendana Trifan si Catalina Sima.

In timpul verii, vor juca spectacole sub sloganul “ Teatrul de la Miezul Noptii”, in nostalgia festivalului care tocmai s-a incheiat. TRIMBULINZII se vor intoarce la Bohemian Flow Art & Pub (localul in care au debutat), cu o varianta actualizata a spectacolului “ Despre Dumnezeu si ursi panda”.

In luna octombrie a acestui an vor organiza “Saptamana Teatrului de Cafenea”. Pret de o saptamana, sibienii se vor putea delecta cu produse teatrale specifice. Spectacolele se vor juca in localurile care au traditie in acest sens.

Cum este de asteptat, la finele lunii martie 2012, Trimbulinzii si Asociatia BIS va asteapta cu nerabdare la cea de-a doua editie a maratonului teatral: “RESPIRA. TEATRU”.

foto: Catalin Neghina

Respira. Teatru. - castiga o invitatie la teatru...non-stop

In urma cu cateva zile, citeam pe blogul lui Razvan: "Un amic, proaspăt mutat de la Bucureşti la Sibiu, imi spunea că îi place la Sibiu şi pentru că aici în fiecare seară găseşte un moment cultural la care merită să mergi. Astfel îţi poţi realiza un program diversificat şi interesant în fiecare zi."

Este mai mult decat adevarat, este fragment desprins din realitatea citadelei noastre. In Sibiu, nu numai ca se intampla evenimente dar, iata ca se intampla evenimente inedite!

RESPIRĂ. TEATRU., sau altfel spus “25 de ore de teatru non-stop”, un eveniment organizat de Asociatia Culturala “ BIS”, in parteneriat cu Teatrul National “Radu Stanca” Sibiu si Atrium Classic Cafe.

Iata deci un mod inedit de a serba Ziua Mondiala a Teatrului.
Incepand cu ora 19.00, a zilei de sambata 26 martie, si pana a doua zi la ora 20.00, la Sibiu se va juca Teatru.
Spectacolele se vor deschide la Sala Thalia, cu un recital extraordinar semnat Horatiu Malaele.

Recitalul “ Sunt un orb “ aduce in fata noastra unul dintre cei mai indragiti actori romani din toate timpurile. Diferenta dintre cuvantul scris si cuvantul rostit... Diferenta dintre Actor si Artist…
„Sunt un orb” este confesiunea omului Horatiu Malaele. O confesiune plina de umor, de sensibilitate.
Horatiu Malaele picteaza pe panza versurilor scrise de catre Nichita Stănescu, Teodor Paca, George Toparceanu, Emil Brumaru, Mircea Micu, George Tarnea, Geo Dumitrescu si altii.

Asociatia Culturala “ BIS “ si Citadela Sibiana va invita la teatru si pune la bataie o invitatie de doua persoane la spectacolul - Sunt un orb din deschiderea oficiala a Festivalului de Teatru Maraton - Respira. Teatru.

"Opreste-te. Omule. Trecatorule. Cauta impreuna cu noi o clipa de Adevar. Zambeste. Omule. Trecatorule. Tarziu in noapte, mastile actorilor se vor fi topit de mult. RESPIRA. Omule. Trecatorule. TEATRU. Sibiu, 26 – 27 martie 2011."

Programul complet al maratonului teatral il gasiti pe site-ul oficial RESPIRA. TEATRU.

Ce trebuie sa faceti pentru a putea castiga aceasta invitatie? Sa va inscrieti printr-un comentariu la concurs in care sa va exprimati parerea referitor la acest eveniment inedit - “25 de ore de teatru non-stop”.

Sa nu mai lungesc vorba, din acest moment - pana vineri seara la orele 21:00 cand sortii vor decide cine va respira teatru - va puteti inscrie la concurs!
Voi conchide acum cu un fragment, tot de pe blogul lui Razvan, referitor la episoadele culturale din mirifica noastra citadela, Sibiu: "Acesta este unul dintre rezultatele spontane şi total particular gândite a anului 2007 şi a capitalei culturale. Sibienii, întreprinzătorii sibieni au creat o adevărată reţea de mici momente culturale care se desfăşoară nonstop pe întreaga durată a anului. Banii investiţi în acest adevărat calendar cultural al Sibiului sunt 100% particulari, iar acest element aduce o notă în plus acestui element cultural la fel de fundamental pentru oraşul nostru."
Mult succes tuturor!

UPDATE: Invitatia de doua persoane la spectacolul SUNT UN ORB merge la Raluca Bucsa, nr -8.

Biletele pot fi achizitionate din urmatoarele puncte:
Agentia Teatrala, Bulevardul Nicolae Balcescu, nr. 17. Program: Luni – Vineri: 11.00 - 18.00; Sambata: 11.00 - 15.00
Libraria Humanitas, Str. Nicolae Bălcescu nr. 16. Program: Luni-Sambata: 10.00-20.00; Duminica: 11.00-17.00
ATRIUM CLASSIC CAFE, Piaţa Mica, nr. 16 (langa Podul Minciunilor).
PROMENADA MALL (stand personalizat – Asociatia Culturala „BIS”)

Pretul biletelor:
Deschidere festivă la Sala Thalia - RECITAL EXTRAORDINAR
HORATIU MĂLĂELE - 50 lei.
Pentru studenti, exista un numar limitat de bilete la pretul de 35 de lei.
Tichet valabil la toate reprezentatiile si spectacolele (mai putin deschiderea oficiala) – 35 lei (acest pret promotional este valabil pentru primele 50 de bilete vandute; după ce se vor epuiza cele 50 de bilete, pretul unui astfel de tichet va fi de 50 de lei).
Bilet valabil la o reprezentatie – 10 lei

"Puricele din ureche" vs. "Imi place cu mirosi"

Sa mai avem incredere in gustul publicului sibian de teatru? Cel putin, eu nu...

Dezamagirea e cauzata quasi de un eveniment placut: cu sudoarea fruntii mele si a ajutorului neprecupetit, am primit 2 invitatii la teatru la 2 spectacole, la alegere. Cum nu am mai pontat fisa de prezenta pe acolo cam demult, m-am bucurat si am ales cu mare atentie 2 spectacole: "Puricele din ureche" de Feydeau si mult aclamatul "Imi place cum mirosi" a lui Neil Simon.

Sa o luam incet, pe caprarii: seara de joi petrecuta la "Puricele" a fost remediul perfect pentru o zi stresanta. Comedia bulevardiera par excellence, reinvie Belle Epoque prin decorul si costumele excelent realizate. Povestea e spumoasa, un triunghi-patrulater-hexagon amoros, qui pro quo, dialoguri amuzante, aluzii subtile si nu prea. Thumbs up, 10 puncte din 10.

Mi a placut sinceritatea ei, nu vrea sa para ceea ce nu este.

Vinerea insa... am avut impresia ca am ajuns la un sitcom live. In original piesa de Broadway se numeste "The Star-Spangled Girl" si la premiera din 1966 nu a avut mare succes. Criticul Walter Kerr nota "Neil Simon didn't have an idea for a play this year, but he wrote it anyway." Aceeasi senzatie am avut-o si eu aseara. Parca m-as fi uitat la oricare serial cu 2 ciudati si blonda din vecini.
Bineinteles, nu s-a ratat ocazia de a se prezenta chiloteii doamnei Ofelia Popii. Negri cu danteluta. Zau daca am inteles...

Comunicatele de presa mentionau cateva modificari ale textului orginal: la sfarsit apare si logodnicul fetei pe scena, in piesa doar se vorbeste despre el. Asta nu e deloc deranjant, ci doar contribuie la sfarsitul apoteotic in care toti sunt in mizerie pana-n gat.

Ceea ce a fost intradevar deranjant a fost prelucrarea piesei in asa fel incat sa reflecte realitatiile romanesti. Publicul a fost in delir la fiecare replica de genul "mi-ai futut viata", in egala masura cu vederea unui semn obscen, iar expresii de genul "in puii mei" au asigurat spectatorul ca inteleg pe deplin spectacolul. Alte aluzii referitoare la situatia precara a societatii mioritice, precum reducerile salariale de 25%, multitudinea taxelor si impozitelor a produs doar rasete. Gratis.

Concluzia - mergeti sa vedeti. In foaier am auzit voci care povesteau ca e a treia oara cand o vad. Poate ca va va face placere sau va va amuza. Poate va place Ofelia Popii si atunci o veti descoperi si ca actrita de comedie. Mie nu imi place si nu mi-a placut vreodata. Probabil face treaba buna, nu ma pricep. La fel ca si majoritatea din sala care se ridica in picioare la orice spectacol.

Atat au inteles: actorii merita din plin toate aplauzele pentru a compensa vicisitudinile vietii de bugetar, sau poate vor astfel sa isi autojustifice statutul de connoisseur.

Viata ca un spectacol! De teatru?

M-a inspirat postarea lui Tudor de astazi, Viata cu un idiot!, si in semn de recunostinta am pus si link direct, cunoscut fiind faptul ca se intampla asta extrem de rar.
Haideti bre, chiar asa? Teatrul contemporan este dezgustator?

Imi amintesc acum de Sade care spunea ca "omul nu roseste niciodata cand este singur!".

As vrea sa cred ca traim in lumea minunata in care cu totii ne imaginam ca traim. Din pacate spectacolul civic, spectacolul societatii este de doua, ba de trei ori mai execrabil insa nu ne pasa ca nu dam doi bani pe el.

Nu vi s-a intamplat niciodata la semafor sa vedeti un macho facand bilute din muci cu o satisfactie infantila (ca un mitocan autentic), sau o duduie boindu-se in draci (ca o curva dupa-o clanta) in ciuda claxoanelor care daca ar prinde grai i-ar spune "Misca fa tuta ca-i verde"? Fireste ca nu! Nici mie nu mi s-a intamplat caci de fiecare data cand intrezaresc doar vreo secventa de genul acesta...intorc capul.

Acum eu va spun cu toata sinceritatea ca prefer, si este preferabil, sa gustam cele mai execrabile atitudini numai la teatru, asa excentric si contemporan, si sa vedem in jurul nostru DOAR comportamente demne de conditia noastra umana.