De ce nu exista un centru de voluntariat in Sibiu?

"Tara, tara, vrem...voluntari!"

Principala problema cu care se confrunta comunitatea sibiana, nu este reprezentata de lipsa de voluntari, dupa cum ar crede unii, ci mai mult de lipsa informatiilor si in acelasi timp de o lipsa de centralizare si un mediator real intre institutiile statului, societatea  civila si voluntari. Altfel spus, un centru de voluntariat.

Are nevoie Sibiul de un centru de voluntariat? Dar sa vedem mai bine ce reprezinta un astfel de centru.

Centrul de voluntariat reprezinta un mecanism de stimulare a implicarii voluntarilor in comunitate, oferind servicii de intermediere a legaturii dintre cererea si oferta de voluntariat, facilitand legatura dintre persoanele care doresc sa se implice ca voluntari si oportunitatile disponibile in cadrul organizatiilor si institutiilor care lucreaza cu voluntari intr-o anumita comunitate. 

Centrele de voluntariat ofera informatii cu privire la voluntariat, consultanta pe probleme de managementul voluntarilor, evenimente de promovare a voluntariatului si oportunitati de recunoastere a voluntarilor.

"Uneori mă întrebam de ce nu face cineva ceva. Apoi am înţeles că acel cineva sunt  eu." (Anonim)

Cu certitudine, Sibiul are nevoie de un astfel de centru de voluntariat. Primul pas pentru crearea unui astfel de centru in Sibiu a fost facut prin formarea unui grup de initiativa numit Voluntar in Sibiu, grup care reprezinta punctul de referinta pentru toti voluntarii care doresc sa participe si sa contribuie in mod activ, prin cunostintele, potentialul, energia, talentul si experientele lor, in vederea solutionarii problemelor comunitatii sibiene.

DA, Sibiul are nevoie de un centru de voluntariat pentru a oferi comunitatii locale un punct de intalnire intre necesitatile culturale, sociale, educationale, civice, sportive, etc si posibilitatea rezolvarii lor prin intermediul resursei umane - voluntarii. 

"Las-o bah, ca merge asa!"

Pana cand administratia locala va intreprinde ceva in acest sens pentru a materializa o nevoie imperativa, noi, voluntarii vom incerca sa trecem peste baricada ignorantei lor si vom sustine asa cum putem voluntariatul din Sibiu! 

Invitati-va prietenii sa se implice in activitati de voluntariat alaturi de voi! 

Multumim tuturor celor care cred ca pot schimba ceva prin puterea exemplului! Multumim tuturor celor care le pasa si sustin grupul de initiativa Voluntar in Sibiu, cu un simplu Like and Share!

Profil de voluntar - Cosmin Mira - in Sibiu

Cand m-am hotarat sa incep, sa incerc, sa fac portretele voluntarilor din Sibiu, mi-am cumparat sevalet, pensule si acuarele, insa ar putea exprima un tablou atatea precum o suma de cuvinte? Astfel s-a nascut ideea profilului de voluntar. In Sibiu. Sau poate altcumva...

Portret de voluntar doreste a fi o interfata care sa spuna cele mai sincere povesti ale voluntariatului din Sibiu. Altfel spus, un mijloc prin care sa ii cunoastem pe cei mai activi, entuziasti, inimosi, energici si plini de pasiune voluntari care fac numai cinste citadelei sibiene. 

Cosmin Mira este unul dintre cei mai destoinici voluntari ai Sibiului. Iata de ce:

"Fara voluntari, Sibiul ar fi un oras muzeu!"

Citadela sibiana: Cosmin, din 2007 de cand ai fost voluntar in cadrul programului Sibiu CCE esti unul dintre voluntarii activi ai citadelei sibiene. Ce a insemnat pentru tine voluntariatul in 2007?

Cosmin Mira: Deschidere catre o lume pe care nici macar nu o banuiam posibila. O lume a implicarii. Anul 2007 a reprezentat pentru mine confirmarea ca daca mai multi tineri au aceleasi preocupari si actioneaza impreuna pot aduce un mare plus comunitatii, orasului, judetului etc..

Citadela sibiana: In urma cu doi ani, in calitate de ambasador al voluntarilor din Sibiu, ai fost in Seoul,  Coreea de Sud. Ce ai facut acolo? Ce inseamna voluntaritul in Coreea? Ce diferente sau asemanari exista intre voluntarii/voluntariatul din Romania si Coreea?

Cosmin Mira: Hehe! Am putea scrie o carte daca e sa discutam despre Coreea de Sud, etica muncii si profesionalismul coreenilor. In orice domeniu se implica oamenii de acolo nu fac lucrurile cu jumatati de masura. Acolo am invatat ca poti veni din proprie initiativa sambata si duminica la serviciu si ca 12 ore nu e chiar asa de mult cand trebuie si vrei sa muncesti. Revenind la voluntariat, pot spune ca noi in Sibiu stam mai bine, noi avem voluntari care se implica constant si in numar mare intr-un proiect mai multi ani la rand. Piata muncii de acolo nu le permite tinerilor chiar si atunci cand sunt studenti participari prea multe. Nu au voluntari "de profesie" prea multi. :)))) Festivalul Seoul Performing Arts Festival (SPAF), de exemplu la care am fost eu selectat ca si voluntar avea ceva mai putini voluntari decat Festivalul International de Teatru de la Sibiu, sa zicem, insa avea avantajul de a fi mai intins ca si timp. Se desfasura pe durata unei luni calendaristice si desi companiile invitate erau extrem de valoroase totusi numarul de spectacole era mai mic, asadar cred ca numarul de voluntari era suficient. Si acolo ca si aici erau selectati voluntari straini si din ce am vazut eu din colturi diverse ale lumii. Cred ca asta e un avantaj pentru voluntariat pretutindeni pentru ca diversitatea si modurile complementare de a vedea lucrurile aduc intotdeauna un plus de valoare unei activitati. E mult de povestit pe marginea subiectului si destul de greu de facut comparatii pentru ca, desi sunt doua lumi foarte diferite totusi e vizibila peste tot o dorinta puternica de implicare din partea tinerilor.

Citadela sibiana: Povesteste-mi o intamplare preferata, memorabila, amuzanta sau oarecare, legata de activitatea ta de voluntar?

Cosmin Mira: Iti povestesc doua, prima petrecuta la Festivalul International de Teatru de la Sibiu si a doua petrecuta la Festivalul International "Stagiunea de Vara" de la Sibiu. Ambele sunt recente, de anul trecut.

Unul din spectacolele programate in cadrul FITS la Casa de Cultura a Sindicatelor avea o distibutie de zile mari : Marcel Iures, George Mihaita, Marius Florea Vizante, Dorina Chiriac etc.. La un asemenea spectacol, bineinteles lume multa, agitatie la intrare, si multa tensiune mai ales in cazul meu care eram la intrare si trebuia sa anunt cand poate intra lumea in sala, cand nu mai vin spectatori si alte lucruri care iti sunt si tie la fel de cunoscute. Cu 30 de minute inainte in foaier intra linistit maestrul George Mihaita care ne intreaba zambitor ce spectacol se joaca si daca intr-adevar se joaca "O scrisoare pierduta" dansul cum poate ajunge la cabine sa se pregateasca pentru spectacol:))). Evident dansul mai fusese acolo pentru repetitii, insa calmul si simtul umorului au fost ca o unda de relaxare si destindere pentru voluntarii de acolo si pentru mine mai ales.

In cadrul Festivalul International "Stagiunea de Vara" de la Sibiu de anul trecut, festival organizat de catre extraordinara echipa de la Teatrul Gong, am fost responsabil pentru o companie de teatru din Italia: Teatro all' Improviso. Unul dintre "membrii" companiei era un bebelus de 6 luni. Cum mamica bebelusului era din Japonia si avea o parte importanta in spectacol, bebelusul care avea ochisori mici mici a stat mult timp la mine in brate. In timp ce ne plimbam prin fata teatrului am intalnit un cuplu de cunoscuti care s-au aratat extrem de mirati ca eu si sotia mea avem o fetita asiatica:)))). A fost un exercitiu util experienta mea cu bebele pentru ca putin timp mai incolo s-a nascut si fetita noastra care evident nu e asiatica deloc:)))))). 

Citadela sibiana: Ai un mesaj pentru tinerii din Sibiu care cocheteaza doar cu ideea de voluntariat? Care e mesajul tau pentru ei?

Cosmin Mira: Baieti si fete eu zic sa va bagati! Nu cred ca aveti ceva de pierdut si pe parcursul timpului numai de castigat. Aveti posibilitatea sa lucrati cu artisti importanti din intreaga lume si din tara, capatati experienta si cunostinte utile, plus uneori distractie. Dar de distractie nu va zic eu, astept sa participati si vorbim dupa.:))

Citadela sibiana: Ce anume te motiveaza sa fii voluntar?

Cosmin Mira: Toti ceilalti care stau si nu fac nimic si care se si intreaba de ce nu merge nimic. Pai daca nu faci nimic ce vrei sa se intample?

Citadela sibiana: Te rog descrie voluntariatul din Sibiul in trei cuvinte.

Cosmin Mira: Implicare cu rezultate.  

Totusi  sa nu oprim aici, cu cat e mai mare implicarea cu atat mi multe vor fi si rezultatele. Sa nu ne omoare autosuficienta!

Citadela sibiana: Te rog completeaza, cu oricate cuvinte, ideea: "Fara voluntari (activitati de voluntariat), Sibiul ar fi....."

Cosmin Mira: Fara voluntari Sibiul ar fi doar o destinatie de vacanta, un oras muzeu. Implicarea voluntarilor in proiectele orasului, indiferent de natura lor semnifica tocmai dorinta de dinamicitate. Datorita celor care se implica, orasul e mereu altul nu de la un an la altul ci de la o luna la alta. Nu e saptamana fara eveniment in Sibiu, nu e eveniment fara implicare, nu e implicare fara voluntariat.

Cosmin Mira este voluntar. In Sibiu este normal sa fii voluntar. Si tu poti fi la fel, trebuie doar sa vrei! Pentru ca faptele conteaza!

Imi place cum mirosi! Din nou!

Ofelia Popii a urcat pentru prima data pe scena Teatrului National Radu Stanca, performand intr-o comedie, la inceputul acestui an in spectacolul Imi place cum mirosi, dupa un text de Neil Simon, o comedie care aduce sub lumina reflectoarelor trei protagonisti intr-o poveste amoroasa. Americaneasca!

Daca vreti sa aflati in ce masura este sau nu un spectacol de mare valoare - Imi place cum mirosi - e mai lesne sa google-iti dupa criticele oamenilor de cultura sau mai ales ale oamenilor care traiesc, sau respira, teatru. Aici nu veti gasi decat umila mea parere despre trei actori faini care pret de un ceas si jumatate au incercat sa deconecteze spectatorul de la frustrantul cotidian. Si au reusit! Am vazut elevi de liceu chicotind frenetic de fiecare data cand vedeau frumoasele picioare ale Ofeliei (si chiloteii ei); am vazut indragostiti care se strangeau de mana si se priveau pret de cateva secunde, in graba sa nu piarda urmatoarea secventa, de fiecare data cand "ea" sarea in bratele "lui" sau cand "el" striga in gura mare ca o iubeste pe "ea". Nu cred ca a existat spectator care sa nu fii ras cu pofta sau sa nu se fii bucurat pe deplin de caraghioasele personaje.

Una peste alta, protagonistii spectacolului - Imi place cum mirosi - Adrian Matioc, Ciprian Scurtea si ofelia Popii, au reusit atat de frumos sa creeze, pe scena, o atmosfera de iubire cu care sa desfete audienta. Bravo lor!  

Sala de spectacole a Teatrului National Radu Stanca a fost plina si de aceasta  data ceea ce denota, si confirma, faptul ca pofta de cultura a publicului sibian este acuta. Sa le tina Dumnezeu naravul! Foto: T.N.R.S.

SuperlaTIFF!

Goran Bregovic, Ursul, The Way Back, Aproape de cer, Exit through the Gift Shop, Never Let Me Go, Principii de viata, Moartea obosita!
Acestea sunt doar cateva dintre capetele de afis ale Festivalului International de Film Transilvania de la Sibiu.

In acest an, TIFF Sibiu se axeaza pe un concept inedit: un focus pe filmele care unesc cea de-a saptea arta cu celelalte arte - teatru, muzica, pictura, etc. Indubitabil cea de-a cincea editie a Festivalului International de Film Transilvania de la Sibiu va fi cu totul si cu totul speciala intrucat spectatorilor li s-au pregatit trei categorii de filme: filme eveniment, cele mai recente productii romanesti si o serie de filme cu tematica speciala care vor reprezenta punctul de plecare spre dezvoltarea unui festival de film la Sibiu, de sine statator, focusat pe confluenta Filmului cu celelalte Arte.

Incepand din acest an, pentru prima data, filmele de top ale momentului vor fi proiectate in Piata Mare din Sibiu. Astfel, in fiecare seara,de-a lungul a cinci zile intense, publicul sibian va putea urmari o premiera cinematografica de exceptie.

Pe de alta parte, Teatrul Gong si Music Pub reprezinta locatiile unde vor putea fi urmarite atat filme cat si evenimente speciale, toate la superlaTIFF!

Lui Arhi (nu) ii place cultura! Gratis!

"Concluzia?
Sibianului ii place enorm cultura. Sa fie multa, sa fie completa si sa fie gratis. Daca nu e gratis, cineva a gresit..."

.

Astfel concluziona unul dintre bloggerii acreditati la FITS 2011, dupa ce a dat o raita prin citadela. Cu parere de rau pentru capacitatea lui de sinteza, analiza si etichetare, ma simt nevoit sa imi apar avutia si nevoile si neamu`!

Sibianului chiar ii place cultura si nu trebuie sa fie multa, completa si gratis...ci de calitate. Poate pare paradoxal insa la Sibiu tinerii chiar merg la teatru ...pentru teatru. Nu pentru ca este trandi sau pentru ca este accesibil ci pentru ca sibienii au avut la dispozitie un an intreg in 2007, si cativa ani dupa, sa se autoeduce, spre diferenta de altii care spun ca au fost sa vada o piesa...

.

Concluzia?

Sibiul pute (si) de turisti care inainte de a veni la festivalul de teatru de la Sibiu isi scot negru de sub unghie ca sa bage de-o suta de lei ceva la matz pe Balcescu vis-a-vis de Ruxa sau sa pipe un pachet de mahoarce taman langa Arhi in loc sa cumpere un bilet la un spectacol. Afurisitii!

Aplaudacii, ghiolbanii, cultura si FITS-ul!

In cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu peste 60.000 de spectatori au putut vedea, si inca mai pot, cum fiecare spatiu in care performeaza actorii sau artistii se transforma intr-un locas de cultura. Astfel, fie ca e vorba de un pub, de-o hala dezafectata sau pur si simplu de strada, orice loc se transforma in scena, diferit de scena vietii. La teatru!

.

Din pacate, o parte insignifianta, dar prezenta la FITS, din cei peste 60.000 de spectatori este formata din aplaudaci si ghiolbani. Sunt avizi! dar nu de cultura. Este extrem de greu sa ii recunosti inainte sa se manifeste insa pot fi identificati, de pilda, prin faptul ca desi nu digera un spectacol sunt primii care aplauda si se ridica in picioare uneori inainte de terminarea reprezentatiei de pe scena.

Aplaudaci sunt si aceia care recompenseaza cu mii de aplauze oportunitatea de a ii fi vazut chiloteii ori labia vreunei actrite, insa se zgarcesc sa aplaude un spectacol sobru care le-ar fi coplesit simtirea daca ar fi avut vreuna. La teatru!

.

Nu departe de ei, dar nitel mai rezervati, se afla ghiolbanii. Ghiolbanii se aseaza de regula pe cele mai bune locuri intr-o sala de spectacol. In marea lor idiotie se autointituleaza VIP-uri. Sunt usor de remarcat ca fiind ultimii care isi ocupa locurile in sala, cu scandalul de rigoare, desi o regula organizatorica de bun simt ii priveaza de loc in cazul in care nu sunt punctuali.

Tot ghiolbanii sunt cei care nu au nicio legatura cu spatiul cultural sau bunul simt care impun un respect deosebit fata de artistii. Indubitabil, nu exista spectacol fara sa se faca auzit ringtonul tmobilului vreunui ghiolban care, chemat de biznis cica, se ridica si paraseste sala...

Ghiolbani sunt si aceia care vin la spectacol cu bebelusi sau copii extrem de mici care oracaie, partaie, se caca in pampers sau o striga pe mami si plang atunci cand se face intuneric.

Pe ghiolbanii astia i-as tine cu capul in buda. La teatru!

.

Ghiolbanii mei preferati raman insa necioplitii curiosi, impertinentii omniprezenti, care isi cumpara, dintr-un snobism dus pana la extrem, bilet la toate spectacolele fara sa le pese ce spectacol e. Pentru aceasta speta de ghiolbani fiecare zi de festival este o odisee a impertinentei. Punctuali, vin mai repede cu o jumatate de ora mai devreme la fiecare spectacol. Se amesteca cu lumea buna pe care incearca sa o impresioneze cu spectacolele bifate. Probabil ati ghicit, ghiolbanii astia sunt acele umbre pe care le vedeti in mijlocul oricarui spectacol ca se ridica si parasesc sala pentru a fugi la urmatorul.

Pe ghiolbanii astia i-as impinge pe scari si i-as intreba de ce se grabesc! La teatru!

.

Mai exista o serie de ghiolbani care vin la teatru ca la film, cu floricele, seminte si-un cico, vorbesc la telefon in soapta, lipesc guma de mestecat de scaun si principala lor preocupare este sa pozeze sau filmeze tot spectacolul in pofida faptului ca le este atrasa atentia ca toate activitatile acestea sunt interzise.

Atentia lor este foarte selectiva. La teatru!

Ce mi-a placut (ieri) la FITS 2011!

A treia zi de festival a fost la fel de lunga precum primele doua si probabil precum cele ce vor urma.

O mare de oameni pe strazile citadelei, oameni avizi de cultura, arta si frumos! Programul festivalului este, indubitabil, la nivelul asteptarilor. Poate mai mult...

La Sibiu atmosfera este de sarbatoare, culturala ce-i drept!

Pietonala Balcescu si Piata Mare au gazduit ieri reprezentatiile celor de la Malabar in timp ce la Radu Stanca cei mai norocosi au vazut Omagiul lui Chagall.

Content not available for Romania!

O scuza este mai condamnabila decat o minciuna deoarece de cele mai multe ori, o scuza, nu este decat o minciuna impopotonata. Prin urmare, lipsa mea de pe blog se datoreaza capturarii lui Bin Laden. Nu ma scuzati!

Cat am lipsit s-au petrecut, adica intamplat, o suma de evenimente memorabile. Italienii si-au facut fericit un Papa, britanicii au pus de-o nunta pe care am ratat-o in timp ce premierul nostru si-a facut adresa de email.

Nu pot sa imi imaginez altceva decat ca cele mai cumplite atrocitati ale iadului sunt fleacuri in comparatie cu defularile care se regasesc in emailurile trimise premierului Boc.

Cand ma gandeam sa incerc a mia oara sa renunt la fumat, ieri, in CSAT, s-a luat o hotarare istorica, aceea de a pune la Deveselu scutul antiracheta. Vorba aia, trebuie sa ne ducem dracu` si noi din ceva...

Una peste alta, ceea ce vreau sa spun de fapt, stangaci e drept, e faptul ca lucrurile cu adevarat importante se intampla altundeva si nu sunt disponibile si pentru noi.

Ma rog, cert e ca vine vara, asadar festivalurile si evenimentele sibiene se vor tine lant. Ce fain!

Ce vor bloggerii?

Au apus de mult vremurile in care bloggerii erau priviti ca niste retardati plini de cosuri care beau bere, mananca chipsuri si se masturbeaza in fata calculatorului, desi daca ma uit la unii dinozauri...

Anyway, bloggerii, in momentul de fata sunt considerati formatori de opinie si, imbucurator, sunt tratati ca atare.

In urma cu aproximativ o luna va spuneam ca sustin initiativa Corinei Iordache, Online Community Manager - Umbrela Verde si ResponsabilitateSociala.ro, care a coordonat un Raport de cercetare - Bilant al Responsabilitatii Sociale, si mi-am exprimat punctul de vedere despre initiativele de CSR din 2010, dar si asteptarile pe care le am pentru 2011, alaturi de alti 110 bloggeri.

Ei bine avem concluziile bilantului Responsabilitatii Sociale pe 2010 din care reiese si ce vor bloggerii.

Fara indoiala ca bloggerii vor sa faca bani din blogging si vor mult mai mult trafic pe blog insa intrebarea din raportul de cercetare s-a referit strict la ce anume isi doresc bloggerii de la companii in anul 2011.

37% dintre bloggeri isi doresc ca, in 2011, companiile sa investeasca mai mult in educatie si sprijinirea tinerilor talentati, 32% vor ca investitiile companiilor sa fie legate de protectia mediului, in timp ce 28% dintre bloggeri isi doresc ca investitiile companiilor sa stimuleze comportamentul civic.

Din acelasi raport de cercetare reiese si faptul ca doar 7% dintre bloggerii considera ca investitiile companiilor ar trebui sa sustina cultura.

Una peste alta, este imbucurator ca opinia bloggerului conteaza; alt aspect pozitiv este si acela ca se simte o nevoie majora de educatie, de protejare a mediului si de cultivare a comportamentului civic in Romania.

De asemenea, imi place sa cred ca, desi doar 7% dintre bloggeri considera ca investitiile companiilor ar trebui sa sustina cultura in 2011, mult mai multi si-ar dori ca spatiul cultural romanesc sa exceleze.

Pe nasturi. Pe castane! Pe firimituri...

Replica presei sibiene...

...semnata de Traian:

"și, ia spune, măi bărbuță, de ce sunt eu cretin pentru că nu am fost acolo? doar pentru că nu am avut timp să dau și eu o limbă, ca tine, pentru a primi o invitație? repetiția la care ai fost tu și nu a fost presa înjurată de tine a fost un eveniment de promovare la fel ca oricare altul, unde naiba scrie că e musai să fiu prezent? unde mai scrie că sunt cretin dacă nu particip la un eveniment cultural, chiar dacă e de bună calitate? cu ce coaie te apuci tu să beștelești pe toți din presă doar pentru că nu au promovat după cum vrei tu un eveniment la care ai primit inviație pentru promovare? știi când ai dreptul să comentezi? când o să îți cumperi singur bilet. traian "

Nu am cunostinta despre cum da limbi presa sibiana sau pe cine, cand, unde si de ce pupa in cur pe cineva pentru o bucata de paine sau pentru o invitatie la concert, dar am certitudinea ca daca o parte din gaozari fac asta nu inseamna ca si ceilalti jurnalisti se preteaza la asemenea samavolnicii.

Se spune ca un jurnalist bun este un jurnalist informat. Intrucat vorbesti in numele presei si al gazatarilor inclin sa cred ca esti unul dintre ei. Sigur cel mai prost, jurnalist fireste, caci nu esti informat, monser.

Sa te edific! Se pot numara pe degetele de la o mana ocaziile in care calitatea de blogger mi-a facilitat accesul la vreun eveniment cultural ori de alta natura.

Pe de alta parte, nu are atatea degete la maini, sau la picioare, tot neamul tau, traiane, pentru a numara de cate ori am pus umarul, asa cum am mentionat si in postare de altfel, la realizarea diverselor activitati/evenimente desfasurate in mirifica noastra citadela.

Mai mult, din ce spui tu reiese ca bestelirea presei denota a spune adevarul, si anume ca nu exista presa sibiana ci fitiuci cu continut de can-can, spre deliciul unei societati ignorante.

Succint: nu am primit invitatie sa promovez concertul lui Eitetsu Hayashi si nu cred ca imi voi cumpara bilet pentru a vedea un concert, spectacol sau eveniment cultural.

Nu in ultimul rand, in virtutea dreptului constitutional ma voi exprima liber, cat despre comentat...pot comenta toti pros...., ochei, fie, toti oamenii.