In cele ce urmeaza sa vorbim despre gradul de cultura si de civilizatie al romanilor. Indubitabil, fotografia alaturata este reprezentativa atat pentru gradul de cultura cat si pentru cel de civilizatie, in speta, al romanilor.
Fireste, exemplul acesta nu este izolat, sa nu fiu inteles gresit, insa mi-a fost cel mai la indemana si cel mai pertinent. In incercarea de a ma edifica cat de nesimtit trebuie sa fie cineva ca sa mai puna o punga de gunoi intr-o pubela plina cu varf am incercat prin analogie sa inteleg comportamentul unor asemenea persoane in propriul habitat. Astfel, imi imaginez ca daca propria buda le este infundata, nu se sinchisesc sa o desfunde sau sa cheme instalatorul ci, in marea nesimtire, se caca alaturi...
In aceiasi ordine de idei, s-a facut mare valva in jurul accidentului lui Serban Huidu. Am participat si eu la tot soiul de discutii in offline si online, pe twitter si la job, pe marginea acestui subiect. Fireste, parerile sunt impartite in mai multe gasti.
O gasca a ramas indiferenta la acest subiect caci miserupismul e in voga. Alta gasca este cea a simpatizantilor lui Huidu care au mobilizat prin tehnici persuasive, sensibilizatoare, o suma de indivizi pentru care conjugarea verbului a judeca incepe cu persoana a doua. Cum este firesc exista si o gasca a insensibililor, catalogati drept frustrati care nu scapa niciun mijloc de a-si exterioriza frustrarile, asadar nu l-au ratat nici pe acesta si au facut bancuri pe seama suferintei lui Huidu.
Oricum as privi lucrurile nu pot sa nu observ starea precara a culturii si civilizatiei romanilor care prin apatie, ipocrizie sau idiotenie nu fac decat sa intareasca un slogan care ne tiuie in urechi: ne meritam soarta!
Adica apreciem un individ care denigreaza fara scrupule pe oricine si oricand ridicandu-l la rangul de jurnalist-profesionalist si desi nu l-am vazut macar vreodata in viata, nici nu incape vorba sa fii schimbat doua cuvinte, ii plangem soarta de care de altfel ni se rupe. Sa fim sinceri, who the fuck give a shit on Huidu facand abstractie de nefericitul si stupidul accident?
Nu spune nimeni sa nu fim solidari, am fost si sunt si eu, este un sentiment pe care, nu-l pot, nu-l putem controla, insa cand ducem la extrem aceasta solidaritate prin crearea unor grupuri de solidaritate in care sa aruncam in online mesaje lacrimogene ca sa aratam cat de umani suntem nu pot sa spun decat atat: fuck off dude.
Asa-i romanul, ii sta in caracter mai mult ca oricui sa faca haz de necaz. S-au facut o gramada de glume si bancuri si pe seama lui Huidu, am facut si eu. Parol, la unele bancuri am ras cu gura pana la urechi dar asta nu inseamna ca nu-l compatimesc pe bietul nenorocit si ca ma bucur ca-i in coma. Ba din contra, il compatimesc si sunt constient ca propria-mi viata sta sub semnul imprevizibilitatii si al inevitabilului. Considerati aceasta drept o ratiune pentru care imi place sa cred ca Huidu se va face bine insa asta nu inseamna ca va fi intocmai.
Dincolo de orice ipocrizie suprema, dincolo de orice naivitate insipida, cred ca suntem de acord ca o lovitura zdravana la cap care aduce pe cineva in stare de coma, fie ea si artificiala, ii scutura cateva tigle bune de pe mansarda.
Dumnezeu cu mila iar noi cu gustul fad al penuriei de constiinta, cultura si civilizatie.
Postări
