Interviu cu mine insumi.

Interviu cu mine insumi.



Ma intreb: de ce mi-am facut blog?

Imi raspund: in doua cuvinte, deoarece mi-a fost teama ca as putea uita de unde mi se trag frustrarile; as spune ca astfel imi arhivez sursele frustrarilor.
Probabil si din exhibitionism.

Ma intreb: de ce citesc alte bloguri?

Imi raspund: adevarul este ca am prea mult timp liber; din acest motiv fac, uneori, mai multe lucruri deodata, nemultumit ca ziua are doar 24 de ore. Dar nu o sa spun adevarul.
Imi place sa citesc expozeuri inteligibile care nu se inscriu in categoria adevarului absolut, personal sau de turma, fie ea chiar blogosferica.
Nu pot suferi nicio forma de mercantilism asociat sau disociat precum nu pot suferi tendintele globalizarii. Dar imi place sa bat campii si sa citesc multe bloguri in pofida presei scrise, uneori. De asemenea imi place sa comentez, dar nu comentez pentru a-mi exhiba frustrarile.
A-ti exhiba frustrarile, a-ti expune aberatiile dincolo de mediul personal e ca si cand ceri unui necunoscut o batista pentru a-ti sufla nasul cand esti gripat. E neplacut. In cazul injuriilor e ca si cand ai sinuzita si implicit puroi.

Ma intreb: de ce place, in general, sa se comenteze pe bloguri?

Imi raspund: observ ca fiecare are ratiuni personale in legatura cu comentarile pe bloguri - incep sa ma simt ca si cand as fi specialist in bloguri. Ha ha hi!
Probabil ca si blogosfera tinde sa acapareze cat mai mult din viata reala. Precum in viata reala, de cele mai multe ori e mai bine sa te gandesti de doua ori inainte de a actiona. De pilda, neavand la baza pregatire economica sau politica, mi-e tare greu dar ma abtin cand se vorbeste despre elaborarea bugetului de stat. E mai bine sa asculti in asemenea cazuri. Sunt instruit intr-un domeniu, doua, fie trei insa sunt neinstruit in mai multe domenii. Uneori ma trezesc vorbind...aflandu-ma in treaba, dar asta este tipic tuturor. Probabil vanitatea e de vina.

Ma intreb: de ce ar citi cineva G i g e l i t a t e a?

Imi raspund: categoric dintr-o suma de motive subiective – daca le-as insira –
Cert este ca pentru mine este un exercitiu constructiv dar si placut. Incerc ca exhibitiile mele sa fie cat mai logice, cat mai obiective; imi place sa-mi pun la indoiala propriile rationamente, sa le echilibrez, sa le supun testului bunului simt, digerabilitatii si tolerabilitatii. Cel putin...incerc.
Oricine poate sa incerce. Se spune ca nu e greu a se renunta la faptul de a avea o parere mai buna (decat e cazul) despre propria persoana. Probabil de acolo ni se trag afirmatiile cu caracter de adevar universal si absolut ori emiterea afirmatiilor cu caracter de sentinta definitiva. Tot aia e. Uneori este foarte posibil sa fie gresit ceea ce credem noi ca este bine. De fapt, daca doi oameni au pareri diferite nu inseamna ca unul are neaparat dreptate.
Asa imi place sa cred, dar poate ma insel.
Tot ca certitudine accept si faptul ca daca nici macar nu as fi incercat, toate frustrarile ar fi fost de carton, exhibitiile ar fi avut iz de vanitate groteasca, si s-ar fi impreunat de minune cu alte grafomanii ori „diletantisme”.

7 comentarii:

ina bixade spunea...

Iti pui prea multe intrebari:)

Gigel spunea...

eh...cusur ar fi ca imi raspund mai mult decat ma intreb!

aalexandraa spunea...

interesanta abordarea ta. ma intreb daca on line nu devenim cu totii exibitionisti.

Gigel spunea...

Sunt sigur ca nu conteaza ceea ce devenim, daca admitem ca suntem efectul propriilor intreprinderi.
Nu ma pot exhibitiona online pentru a ma inhiba ofline.

Mazemania spunea...

exhibitionism intelectual...interesant concept....

adela mohanu spunea...

Bună introspecţie şi probă de sinceritate. Unora ne e teamă de asta. Observi persoana întâi, dar la plural :D

Gigel spunea...

Introspectiune substantata sau extrospectiune nuantata...de la persoana intai sing, la persoana a doua sing. si persoana intai plural. Asa e.
Nu credeam ca mai voi citi vreodata cu atentie.

Copyright © C i t a d e l a. . .S i b i a n ă - Blogger Theme by BloggerThemes & newwpthemes - Sponsored by Internet Entrepreneur