Calauza – STALKER – este considerat un film de referinta al cinematografiei. Esenta filmului este reprezentata printr-un dialog bogat metafizic in care personajele desi se adreseaza cuiva, incearca sa isi edifice propriile anxietati, constienti de nedesavarsitul propriei fiinte; apoi printr-un simbolism aparent greu de digerat, dar odata patruns, completeaza ideea unitara, ca nu exista motiv de cautare a fericirii indiferent de pret. Paradoxal – fericirea nu trebuie cautata undeva, ci trebuie regasita in noi.
Calauza este ecranizarea romanului „Picnic la marginea drumului” de Arkadi si Boris Strugatki in regia lui Andrei Tarkovsky. Un film exceptional psihologic, in pofida lipsei categorice a oricaror efecte speciale care l-ar fi facut mai accesibil, devalorizandu-l.
Postări
2 comentarii:
Uite aici ai dreptate, despre efectele speciale care devaolrizeaza. De aceea iubesc de 7 x mai mult un "Starship Enterprise" din anii 60 cu bip-bip si efecte de neoane decat ultimul Star Wars cu efecte FX. Se simte viata si incercarea oamenilor de a face ceva.
Iar Calauza e chiar o capodopera. Nu cred ca exista cadru in filmul acela pe care sa nu ti-l poti atarna pe perete ca fotografie de arta. Insa cel mai tare imi place scena in care toti viseaza, jos, langa rau...
Uite aici ai dreptate, despre efectele speciale care devaolrizeaza. De aceea iubesc de 7 x mai mult un "Starship Enterprise" din anii 60 cu bip-bip si efecte de neoane decat ultimul Star Wars cu efecte FX. Se simte viata si incercarea oamenilor de a face ceva.
Iar Calauza e chiar o capodopera. Nu cred ca exista cadru in filmul acela pe care sa nu ti-l poti atarna pe perete ca fotografie de arta. Insa cel mai tare imi place scena in care toti viseaza, jos, langa rau...
Trimiteți un comentariu