...experienta, caci morala e identica cu invataturile parintilor mei care, din frageda pruncie, m-au invatat ca nu pica para malaiata in gura...niciunui gigel.Ca si cand n-ar fi fost suficient am invatat apoi, de la Nichita Stanescu, ca „nu trebuie sa crezi ca poti dobandi fericirea printr-un noroc (de altfel fericirea dobandita prin noroc, e falsa) ... numai prin munca cinstita si sustinuta poti sa te realizezi ca om, si ca nu intotdeauna munca coincide si cu placerea... ”.
Am urmarit si eu emisiunea „cu sufletul la gura”, la unison cu vecinii mei care sorbeau poantele lu` Tociu si Palade precum microbistii reluarile la footbal, cu sonorul teveului la maxim, nu cumva sa-i strige unul dintre mascarici numele tocmai cand face pipilica si sa n-auda.
La aceasta editie, domnul Geo a fost inlocuit de un oarecare Popescu, Tociu si Palade au imbatranit in pofida eforturilor de a ramane vesnic tineri, iar romanii traiesc cu sperante ca vor fi plesniti de noroc, insa nu cred in reaparitia dinozaurilor, desi probabilitatile sunt identice.
De ce am cumparat un bilet la super bingo metropolis? Pentru ca sunt roman, pentru ca programul de duminica seara era empty, pentru ca sunt destul de naiv si refuz sa cred ca, dupa o perioada in care norocul m-a scuipat in fata, nu ma va plesni sa nu ma vad. Poate next time, dont you think?!
Acum ca a revenit bingomania, la ce sa ne mai asteptam? La un Caritas reloaded sau vreun FNI se intoarce, caci la cat e de mare foamea pe la noi mancam orice rahat ne e bagat pe gat.
Tot despre disperarea romanilor citeam azi pe Zafox, intr-o „discutie libera”:
Postări
